După 12 ani, controversele asupra paternităţii Imnului Naţional persistă
Meritele asupra zămislirii lui revin braşovenilor şi Braşovului Ieri, au avut loc, şi la Braşov, ceremonii dedicate Zilei Imnului Naţional.
Cu tot respectul cuvenit acestui simbol naţional sacru, fixarea sărbătorii în
29 iulie este o eroare, bazată pe argumente istorice inconsistente. O eroare
legiferată, însă, fiindcă din 1998, Parlamentul a adoptat o lege ce a consacrat
ziua de 29 iulie drept Ziua Imnului Naţional.
Tot de atunci prof. dr. pr. Vasile Oltean (foto1, dreapta), directorul Muzeului
Primei Şcoli Româneşti şi preşedintele Fundaţiei omonime, se zbate să restabilească
adevărul istoric. Eforturile sale, concretizate într-o carte ce a ajuns la
şaptea reeditare, şi în memorii către Parlament, Preşedinţie, Guvern şi
Academia Română, au fost o luptă cu morile de vânt. Prof. Oltean demonstrează
cu documente indubitabile că meritul zămislirii Imnului Naţional revine
Braşovului şi braşovenilor, nu doar pentru că aici a fost creat şi cântat
pentru prima oară, dar şi fiindcă doi braşoveni deţin paternitatea asupra
versurilor, dar şi asupra melodiei.
Dacă în privinţa versurilor nu există controverse, poetul braşovean Andrei
Mureşianu fiind autorul poeziei „Răsunet”, devenite ulterior „Deşteaptă-te,
române!”, în privinţa melodiei persistă o confuzie, care a generat şi
stabilirea Zilei Imnului Naţional în 29 iulie.
George Ucenescu a adaptat melodia
„Nu ne îndoim de paternitatea melodiei, care aparţine dascălului George Ucenescu din Şcheii Braşovului, student, ucenic al lui Anton Pann. Afirmaţiile noastre privind paternitatea braşoveană a versurilor şi melodiei se bazează pe propriile mărturisiri ale lui George Ucenescu, lăsate în manuscrisul său de cântece, păstrat la Academia Română. Mărturisirea autorului certifică adevărul, care poate fi subliniat astfel: versurile lui Andrei Mureşianu sunt scrise în acea efervescenţă revoluţionară a întâlnirii dintre revoluţionarii munteni şi moldoveni veniţi de la Blaj, de pe Câmpia Libertăţii, la Braşov; pentru a se crea ambianţa întâlnirii, protopopul de atunci, Bonifatie Pitiş solicită concursul poetului Andrei Mureşianu, înrudit cu el, precum şi al lui George Ucenescu dascălul de cântări şi (pe atunci) psalt al Bisericii Sfânta TreimeTocile; mai întâi poetul Mureşianu a cunoscut melodia de la Ucenescu şi apoi şi-a formulat conţinutul poeziei, pentru că, spune documentul, ; în duminica următoare, când încă mai erau prezenţi revoluţionarii români, veniţi de la Blaj, s-au reîntâlnit şi cel care a adaptat versurile la melodia „Din sânul Maicii mele” (evident o priceasnă bisericească) a fost George Ucenescu şi tot el a răspândit-o, să-l cânte”, precizează prof. Oltean.
Nu Anton Pann, nici la Râmnicu-Vâlcea
Profesorul Oltean spune că i se pare de neînţeles uşurinţa cu care s-a
decretat de Parlament ziua de 29 iulie ca „Zi a Imnului Naţional Deşteaptă-te
Române”, folosindu-se exclusiv de <Raportul <!--
/* Font Definitions */
@font-face
{font-family:"Cambria Math";
panose-1:2 4 5 3 5 4 6 3 2 4;
mso-font-charset:1;
mso-generic-font-family:roman;
mso-font-format:other;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:0 0 0 0 0 0;}
@font-face
{font-family:Calibri;
panose-1:2 15 5 2 2 2 4 3 2 4;
mso-font-charset:0;
mso-generic-font-family:swiss;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:-1610611985 1073750139 0 0 159 0;}
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-unhide:no;
mso-style-qformat:yes;
mso-style-parent:"";
margin-top:0in;
margin-right:0in;
margin-bottom:10.0pt;
margin-left:0in;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:11.0pt;
font-family:"Calibri","sans-serif";
mso-fareast-font-family:Calibri;
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";}
.MsoChpDefault
{mso-style-type:export-only;
mso-default-props:yes;
font-size:10.0pt;
mso-ansi-font-size:10.0pt;
mso-bidi-font-size:10.0pt;
mso-ascii-font-family:Calibri;
mso-fareast-font-family:Calibri;
mso-hansi-font-family:Calibri;}
@page WordSection1
{size:8.5in 11.0in;
margin:1.0in 1.0in 1.0in 1.0in;
mso-header-margin:.5in;
mso-footer-margin:.5in;
mso-paper-source:0;}
div.WordSection1
{page:WordSection1;}
-->nr. 10 din 30 iulie 1848 al Comisarului
extraordinar al Districtului Vâlcea, D. Zăgănescu>, către
„Ministerul trebilor din lăuntru al Ţării Româneşti”. În document este relatată
sărbătoarea prilejuită de aprobarea Constituţiei şi sfinţirea steagurilor
naţionale la Râmnicu-Vâlcea, moment la care a fost prezent şi Anton Pann, care
a cântat „un prea frumos cântec”. "Nu poate fi negat faptul că Anton Pann ar fi intonat
un cântec patriotic la Râmnicu-Vâlcea, dar a decreta că acesta a fost <Deşteaptă-te, române!> este hazardat, crede prof. Oltean, ştiut fiind faptul
că în acea perioadă de efervescenţă revoluţionară circulau numeroase cântece
patriotice pe versuri ale poeţilor paşoptişti.
Celebrarea Zilei Imnului Naţional în 29 iulie, ca fiind născut în acea zi la
Râmnicu-Vâlcea, nu rezistă verificărilor istorice temeinice. „Apreciem în mod
deosebit adoptarea cântecului <Deşteaptă-te, române!> ca imn naţional, dar nu
putem accepta sărbătorirea lui nefiresc, pe baza unor mărturii inexacte. Să dăm
Cezarului ce e al Cezarului, adică braşovenilor Andrei Mureşianu şi George
Ucenescu meritul de a fi autorii Imnului naţional

















