Bran, 27 iunie 1947. Părintele Arsenie de la Mănăstirea Sâmbăta poposeşte aici la invitaţia principesei Ileana. Trebuie să sfinţească cel mai mic lăcaş de cult din România. Construcţia nu era chiar terminată, dar prinţesa dorea să le ofere brănenilor posibilitatea de a se ruga aici. Nimeni n-avea cum să ştie atunci că vor trece decenii până când o nouă slujbă va fi oficiată aici.

Steaua Mării

Între  anii 1920-1940, la Balcic, în actuala Bulgarie,  îşi avea reşedinţa de vară familia regală.  Un palat construit în stilul arhitectonic al caselor greceşti, o  grădină cu vegetaţie luxuriantă, îngrijită zilnic de doi-trei grădinari. Şi o biserică făcută numai din piatră după planurile reginei Maria, soţia regelui Ferdinand şi mama prinţesei Ileana. Construcţia era inspirată de un templu de pe ţărmul Mediteranei, unde regina îşi petrecuse câţiva ani din copilărie. Aici era locul de reculegere al reginei, lăcaşul ei de suflet. Îi spunea „Tenka Juvah“, adică „loc singuratic“. Mai târziu, a preferat s-o boteze Stella Maris (Steaua Mării) , pentru că se afla aproape de ţărm.

Balcic, oraşul alb

Pînă în 1940, cînd, în urma Tratatului de la Craiova, România a pierdut Cadrilaterul, Balcicul era cea mai faimoasă staţiune din ţară. Clima caldă îi atrăgea pe turiştii boemi, care veneau aici încă din luna martie. Atunci începeau să înflorească magnoliile şi migdalii. Se spunea că marea are aici o culoare specială. Din pricina dealurilor rîpoase, de calcar, Balcicului i se spunea „Oraşul alb“. Aici veneau să creeze marile personalităţi ale secolului trecut. Era locul preferat al pictorului Nicolae Tonitza, dar şi al unor scriitori ca Tudor Vianu, Ion Marin Sadoveanu, Ion Pillat sau Jean Bart.


Ultima dorinţă

Regina Maria s-a stins din viaţă la  18 Iulie 1938, la Castelul Peleş, în urma unei grele suferinţe. Nu împlinise încă vârsta de 63 de ani.  A fost înmormântată la Mănăstirea Curtea de Argeş, alături de soţul său, Ferdinand, şi de monarhii Carol I şi Elisabeta. Prin testament a lasat ca ultima dorinţă, să fie îmbracată în rochie de culoarea „mov cardinal”, asemenea şi doliul naţional, precum şi florile ce vor fi arborate. O altă dorinţă  a fost ca inima să-i fie  depusă după moarte, în ctitoria sa de la Balcic. Dorinţa i-a fost respectată. Dar nu pentru mult timp.

Biserică ridicată în memoria reginei

Maria iubea Branul la fel cum iubise şi Balcicul. Castelul de aici aparţinea tot familiei regale. Principesa Ileana, fiica ei, a ţinut să construiască o biserică similară cu cea din Balcic „lângă inima macii mele“. În anii 1941-1942, ea a ridicat la Bran o bisericuţă în stil grecesc, aproape identică cu cea  de la Balcic. În 1940, România a pierdut Cadrilaterul, Balcicul devenind localitate bulgărească. Inima reginei a fost adusă la Castelul Bran şi depusă într-o criptă săpată în  stâncă. În 1948, după abdicarea forţată a regelui Mihai, principesa Ileana a fost expulzată din ţară.

Securiştii şi inima reginei

Pentru ca inima reginei să nu fie mutată din România, oamenii securităţii au păzit cripta din stâncă timp de câteva luni. Apoi a fost mutată în incinta castelului. În 1971, invocându-se motivul că inima reginei nu este în siguranţă, a fost depusă la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. În 1968, securiştii au profanat cripta şi au confiscat caseta. Săculeţul dintr-o pânză tratată special în care se afla inima a fost desfăcut şi aruncat pe un raft din magazia Muzeului de Istorie din Bucureşti. Nici în ziua de astăzi nu se ştie ce s-a întâmplat cu inima reginei. A rămas doar caseta, care acum este  expusă într-o vitrină a muzeului bucureştean.

Resfinţită în 2005

 Ileana vroia ca biserica de piatră din Bran să devină un loc de reculegere pentru bolnavii internaţi în spitalul din Bran. Din păcate, dorinţa nu i s-a împlinit. Principesa lucra voluntar în spital. Construit în 1945, spitalul de campanie din Bran a fost numit „Inima reginei“. Prinţesa muncea cot la cot cu angajaţii. În fiecare dimineaţă verifica dacă e curat şi dacă bolnavii au fost îngrijiţi cum se cuvine. Cu ajutorul ei, spitalul primea medicamente din Germania şi Elveţia. Uneori, Ileana îl ajuta să opereze pe chirurgul Sextil Puşcariu, fiul celebrului filolog Sextil Puşcariu. La un an după înfiinţare, aici au început să fie trataţi sătenii celor 13 sate ce aparţineau de Bran. După 1948, comuniştii au încercat să distrugă toate urmele lăsate de familia regală. Spitalul n-a mai fost întreţinut ca înainte, firida în care se afla inima reginei s-a degradat, iar bisericuţa de piatră a ajuns adăpost pentru boschetari. Ea din Bran a fost renovată şi resfinţită în anul 2005.


Caseta-sarcofag

Caseta în care a odihnit inima reginei se află la Muzeul de Istorie din Bucureşti. Este adăpostită într-un ansamblu în două casete, aflate una într-alta. Prima este din argint, cîntăreşte 8,1 kg  şi are monturi de platină, safire, rubine şi briliante. Drapelul vişiniu cu o bordură în roşu, galben şi albastru, în care este înfăşurată caseta, are inscripţionate stemele celor trei provincii româneşti. Înăuntrul casetei mai mari se ascunde o alta mai mică, de doar 561 grame, în care a fost păstrată inima Reginei. Această cutiuţă, de formă octogonală, este învelită într-o flamură, care pe o parte imprimată stema României, iar pe cealaltă pe cea a Angliei, ţara de origine a Mariei.