myTex folosește cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Află mai multe.

X
 
 

Mucenicii din 9 martie, hotar între iarnă și vară

  • Apreciez !Nu-mi place !0
Poze
Video
  • Poze
  • Video
 
 
 
Lucrez...
 

Lucrez...

 
 
 
 
 

An de an, în ziua de 9 martie ( 22 martie după stilul vechi), creştinii ortodocşi din întreaga lume prăznuiesc Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia, martirizaţi în Capadochia în timpul împăratului roman Licinius. Sărbătoarea mucenicilor marchează începutul anului agrar, un hotar între iarnă şi vară, între zilele reci specifice babei Dochia şi vremea călduroasă din zilele Moşilor.

Imobiliare.ro

Legenda celor 40 de soldaţi creştini

Cei 40 de mucenici erau soldaţi creştini, aflaţi în slujba împăratului roman păgân Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid şi Domnos erau foarte pricepuţi în studiul Scripturilor. Aflând despre credinţa lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemniţaţi timp de opt zile, bătuţi cu pietre şi ademeniţi cu daruri. Prin semne divine au fost însă întăriţi în dreapta credinţă. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheţare în lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat şi a ieşit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat însă locul un alt soldat. În acea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi strălucitoare au pogort asupra mucenicilor. În zori, au fost scoşi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor şi au fost lăsaţi să-şi dea sufletele. Pentru a nu mai rămâne nimic din trupurile mucenicilor, ele au fost arse, iar oasele au fost aruncate într-un râu din apropiere. După trei zile, episcopul Petru din acea cetate a mers noaptea pe malul râului împreună cu alţi creştini şi au adunat de acolo toate oasele sfinţilor, căci erau luminoase, astfel încât puteau fi văzute şi în întuneric. Ele s-au păstrat până în ziua de astăzi, părticele din moaştele celor patruzeci de mucenici găsindu-se în multe locuri ale lumii şi chiar şi în ţara noastră, în câteva biserici, unde credincioşii ortodocşi li se închină cu evlavie.

Se fac previziuni meteorologice

Conform tradiţiei, zilele ce urmează ar trebui să fie zilele calde ale Moşilor, care durează până în 17 martie. Astăzi se mai păstrează tradiţia ca ogoarele şi grădinile să fie stropite cu agheasmă, simbolul sănătăţii şi prosperităţii. În ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii până la sfârşitul anului. De secole, se spune că, dacă plouă în această zi, va ploua şi în ziua de Paşti. Însă, dacă tună în timpul zilei, este un semn bun: va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii. În schimb, dacă în ajunul sărbătorii este vreme rece şi îngheaţă pământul, în mod cert, va urma o toamnă lungă.
În ziua Mucenicilor se mai împart câte 40 de nuci frumoase, în coajă, tinerilor căsătoriţi, pentru a avea o căsnicie frumoasă, iar membrii familiei să fie mereu sănătoşi. Pentru a avea spor la bani, bărbaţii mănâncă seminţe, iar unitatea de măsură este lingura: la un pahar de vin se consumă o lingură de semniţe de floarea -soarelui sau de dovleac. În ziua Sfinţilor Mucenici, cu excepţia bucatelor care se împart în memoria rudelor decedate, pentru bună-sporire în familie nu se dau bani cu împrumut.

Mucenicii se fac pentru pomenirea morților

Tradiţia de a prepara mucenici în familie se respectă în toate zonele ţării. Femeile pregătesc 40 de figurine din aluat, numite „sfinţişori sau mucenici", în funcţie de zona geografică. Mucenicii împletiţi din aluat dospit au forma cifrei opt şi reprezintă simbolul echilibrului cosmic. „Mucenicii” pe care îi gătesc astăzi gospodinele sunt o ofrandă adusă sacrificiului întru credinţă a 40 de ostaşi creştini. Se mai numesc măcinici, sfinţişori sau bradoşi în unele colţuri ale ţării. În unele zone se prepară sub forma unor colăcei copţi în cuptor, în formă de opt sau de om, glazuraţi cu miere sau cu sirop de zahăr. Pentru că sfinţii martirizaţi au fost mai întâi aruncaţi în lac, mucenicii din aluat se prepară, în alte părţi ale ţării, ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca pastele făinoase, într-un sirop. Mucenicii, fie ei fierţi sau copţi, se dau de pomană de sufletul morţilor. Copturile (în număr de 40, 44 sau mai mulţi) sunt sfinţite la biserică şi împărţite, uneori cu o lumânare aprinsă şi un pahar de vin, spre pomenirea strămoşilor.

„Ieşi, căldură, din pământ”

La români, sărbătoarea celor 40 de Sfinţi a dat naştere mai multor obiceiuri frumoase, creştine, dar şi precreştine, căci ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinocţiului de primăvară (pe stil vechi, se celebra în 19, 20 sau 21 martie, atunci când ziua este egală cu noaptea). Pentru ca să fie îmbelşugat anul agricol care a început, ţăranii au obiceiul să scoată afară plugul, peste care aruncă un ou, semn al rodirii. În multe sate ale ţării se adună în mijlocul curţii gunoiul din ogradă şi din casă, i se dă foc, iar tinerii sar peste el, ca să fie feriţi de rele şi de boli tot anul. Cenuşa este pe urmă presărată în jurul copacilor şi în grădină.
În unele părţi ale Moldovei, şi mai ales ale Munteniei există obiceiul ca oamenii şi mai ales copiii să iasă în ziua celor 40 de Sfinţi şi să bată cu botele sau cu maiul în pământ ca să intre gerul şi să iasă căldura, zicînd: „Ieşi, căldură, din pământ / Intră tu, frig, în pământ!”. Imediat ce bat cu botele în pământ nu numai că încetează gerul, ci şi gheaţa începe să se topească şi să se ducă pe ape. În Bucovina, se obişnuieşte ca oamenii şi în special tinerii să bată câtă o mătanie pentru fiecare sfânt, sau, după cum spun unii, chiar câte 40 de mătănii pentru fiecare sfânt, şi aceasta pentru ca să dobândească mulţi ani, să fie sănătoşi în decursul anului şi, mai ales, pentru ca să afle bani ascunşi în pământ.

40 sau 44 de pahare cu băutură

Tot în Bucovina există obiceiul ca în ziua de 9 martie bărbaţii să meargă la pescuit. Cel ce va prinde patruzeci de peşti şi va reuşi să înghită unul viu va avea noroc tot anul la prins peşte. Tot din acest motiv se zice că în ziua celor 40 de Sfinţi e bine nu numai să prinzi, ci chiar să fierbi şi să mănânci 40 de peştişori sau chitici. Deseori, bărbaţii respectă obiceiul străvechi de a „bea” 40 de pahare de vin (chiar 44, după tradiţia geto-dacilor, care susţineau că au fost 44 de mucenici). Această tradiţie datează din moşi-strămoşi, când se credea că „porţia” de 40 sau de 44 de pahare cu vin simbolizează puterea şi vigoarea, pentru că vinul se transformă în timpul anului în sânge şi putere de muncă.

 


Loading...

loading...

Adaugă comentariu


ATENŢIE
Dacă te înregistrezi pe mytex.ro, comentariile tale vor fi publicate automat și chiar poți scrie propriile articole!
Sau folosește o adresă de mail validă pentru publicare automată după 3 comentarii aprobate.



 

Meteo

 
Imobiliare.ro

Poza zilei

 

Video-ul zilei

 

Citește ziarul

Radio TexFm


Anunturi MyTEX
Vrei sa-ti dezvolti afacerea?

Curs BNR

Joi, 17 Oct 2019
Euro   Euro   EUR   4.7550   Creștere
Dolarul american   Dolarul american   USD   4.2719   Scădere
Lira sterlină   Lira sterlină   GBP   5.5278   Creștere
Francul elveţian   Francul elveţian   CHF   4.3002   Scădere
Leul moldovenesc   Leul moldovenesc   MDL   0.2469   Creștere
Dolarul canadian   Dolarul canadian   CAD   3.2461   Scădere
Leva bulgărească   Leva bulgărească   BGN   2.4312   Creștere
Forinţi maghiari   Forinţi maghiari   HUF   143.2700   Creștere
Anunturi MyTEX

Credeţi că s-ar putea face mai multe pentru a se fluidiza traficul în Braşov?

Cele mai comentate

                       
Noutăți
 


Abonează-te la newsletter