myTex folosește cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Află mai multe.

X
 
 

Datini pentru spor și sănătate, la Bobotează

  • Apreciez !Nu-mi place !0
Poze
Video
  • Poze
  • Video
 
 
 
Lucrez...
 

Lucrez...

 
 
 
 
 

La Bobotează, denumirea populară a sărbătorii creștine, datina cea mai importantă era și a rămas Iordanul (după numele râului la care Iisus a fost botezat de către Ioan) sau Sfințirea cea mare a apei.

În ziua de 6 ianuarie, în biserici se săvârşeşte slujba de sfinţire a Agheasmei Mari. Pregătirea acestui moment se face, şi în zilele noastre, cu multă atenţie, în fiecare comunitate, mai ales în cele rurale. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg - unde să fie cel puţin o fântână - în imediata vecinătate a unei ape curgătoare, în gospodăria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la râu, o cruce mare de gheaţă. În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se află în mod normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participa toată suflarea comunităţii. După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apa sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei striga „Chiraleisa” - pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului - şi toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă şura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa şi interiorul casei. 
În schimb, nu se împrăștie agheasmă peste cai și peste iepuri, care se pot preface în diavoli. Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă și portofelul, care conține cel puțin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale dușmanilor.

Scoaterea crucii din apă

În multe zone etnografice, inclusiv din Ţara Bârsei și Ţara Făgărașului, oricât de frig ar fi fost, flăcăii se scăldau în râu, la izvor. De asemenea, există obiceiul ca preotul să arunce o cruce mare în apă. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul, dar este răsplătit pe loc cu colaci, cu fructe și cu bani
Se zice că atunci când preotul aruncă crucea în apă, dracii ies din apă și o iau la fugă pe câmp. Nu-i văd decât lupii, care se iau după ei și-i sfâșie-n bucăți. Ca și în Ajun, dar și mâine, de Sf. Ioan Botezătorul, în ziua praznicului sunt interzise certurile în casă și nu se dă nimic cu împrumut.

Practici de purificare cu apă, foc, zgomot

Ciclul sărbătorilor de iarnă era, în tradiția populară românească, un timp ritual împărțit simetric de către Anul Nou, iar în unele zone etnografice, cele 12 zile de sărbătoare corespunzătoare celor 12 luni poartă denumirea de „anul mic”. Alungarea spiritelor malefice cuibărite în prima jumătate a ciclului de 12 zile se efectua în a doua jumătate a „anului mic”, respectiv în perioada cuprinsă între Anul Nou și Bobotează. Se începea cu zgomotele provocate de bice, buhai, tobe, tălăngi, împușcături, ca și luminațiile și focul din ajunul, noaptea și ziua de Anul Nou. Spre seară, vânătorii și pădurarii trag cu pușca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă. Râurile, fluviile și lacurile sunt purificate acum și, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfințite trei-șase săptămâni.

În această ultimă zi a ciclului sărbătorilor de iarnă, practicile de purificare și protecție împotriva unor presupuse forțe ostile îmbrăcau cele mai diverse forme: se aprindeau focuri printre pomi („Ardeasca”), peste care săreau toți membrii familiei: cu cărbunii stinși se însemnau „meșter­grinda”, ușa, fereastra, zestrea fetei de măritat, hainele de lucru și cele de sărbătoare, scoarțele, lăicerele, scoase la vedere și stropite, folosind busuiocul, cu apă neîncepută, luată în zori de la fântână. Pe alocuri, în Moldova și Transilvania se apela la un colind special, numit „Chitalesa/Chiraleisa”, de fapt un colind de Bobotează. Actanții obiceiului purtau costumul tradițional al zonei respective, iar la căciuli purtau busuioc, brad, vâsc, cercei de tulpină de salcie, plante considerate a avea puteri benefice. În ajunul Bobotezei sau chiar în ziua de Bobotează, mici grupuri de băieți intră în curțile oamenilor și înconjură casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoței și tălăngi, rostind în cor: „Chiraleisa,/ Spic de grâu/ Până-n brâu,/ Roade bune,/ Mană-n grâne!”. Există credința că, rostind formula liturgică „Chiraleisa" de trei ori (termen neogrecesc care se traduce prin „Doamne miluiește!”), oamenii devin mai puternici, toate relele fug și anul care vine va fi „curat" până la praznicul Sfântului Andrei.

Ger și viscol, semn de an bogat

Se spune că vremea din ziua de Bobotează prezice ce fel de an va fi. Dacă plouă, se prevestește o iarnă lungă, timpul frumos arată o vară frumoasă, iar dacă va fi cald – cum este în multe zone acum - ne așteaptă un an secetos. Din contră, dacă bate crivățul, este semn că vor fi roade bogate, iar dacă va curge din streașină se va face vin bun. Oricum, este clar că anul acesta nu vom avea proverbialul ger al Bobotezei.

Mâncăruri specifice

După ziua de Ajun în care se ține post ca în Vinerea Mare, tradiția ne spune că de Bobotează se mănâncă piftie și grâu fiert și se bea vin roșu. Amintind de înghețurile Bobotezei, când temperaturile reci culminează în perioada de iarnă, felul principal este piftia. Nu lipsesc sarmalele și carnea friptă cu cârnați. Dulciurile obișnuite sunt lipiile, preparate cu aluat de cozonac și unse cu ou și smântână. Lipiile altfel obținute se servesc tradițional la mesele de botez ale creștinilor, amintind de turtele făcute pentru Domnul Iisus Hristos de Maica Precesta în timpul Fugii în Egipt. Alături de ele se pot mânca prăjituri și cozonaci.

Iordănitul femeilor

Iordănitul femeilor este un alt obicei legat de cele trei zile de sărbătorire a Bobotezei. Femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva și duceau alimente și băutură. După ce serveau masa, ele cântau și jucau toată noaptea. Dimineața (pe 7 ianuarie) ieșeau pe stradă și luau pe sus bărbații care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forța la râu, amenințându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântînă sau dintr-un râu.

Citiți și:

Botezul Domnului, praznic împărătesc, de același rang ca Paştele şi Crăciunul

Sărbătoarea Bobotezei începe din ajun, chiar dacă e post aspru

 

 


Loading...

loading...

Adaugă comentariu


ATENŢIE
Dacă te înregistrezi pe mytex.ro, comentariile tale vor fi publicate automat și chiar poți scrie propriile articole!
Sau folosește o adresă de mail validă pentru publicare automată după 3 comentarii aprobate.



 
RATBV Angajeaza

Meteo

 
Imobiliare.ro

Poza zilei

 

Video-ul zilei

 
HORNBACH Angajeaza

Citește ziarul

Radio TexFm


Anunturi MyTEX
Vrei sa-ti dezvolti afacerea?

Curs BNR

Mie, 18 Sep 2019
Euro   Euro   EUR   4.7354   Creștere
Dolarul american   Dolarul american   USD   4.2876   Scădere
Lira sterlină   Lira sterlină   GBP   5.3426   Creștere
Francul elveţian   Francul elveţian   CHF   4.3067   Scădere
Leul moldovenesc   Leul moldovenesc   MDL   0.2425   Creștere
Dolarul canadian   Dolarul canadian   CAD   3.2327   Scădere
Leva bulgărească   Leva bulgărească   BGN   2.4211   Creștere
Forinţi maghiari   Forinţi maghiari   HUF   142.2500   Creștere
Anunturi MyTEX

Se va afla adevărul privind dosarul revoltei anticomuniste din Brașov?

Cele mai comentate

                       
Noutăți
 


Abonează-te la newsletter