myTex folosește cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Află mai multe.

X
 
 

Superstițiile de Paști, ca de An Nou

  • Apreciez !Nu-mi place !0
Poze
Video
  • Poze
  • Video
 
 
 
Lucrez...
 

Lucrez...

 
 
 
 
 

Ziua în care Biserica sărbătoreşte Învierea lui Iisus a fost imaginată de români ca moment de sfârşit şi început de ciclu calendaristic. Acest An Nou creştin este numit în popor „Anul Mic” (12 zile) şi are o structură binară: Săptămâna Patimilor şi Săptămâna Luminată, între ele fiind hotar Duminica Învierii, iar marginile Duminica Floriilor şi Duminica Tomii. Duminica Paştilor, momentul triumfului binelui asupra răului, al vieţii asupra morţii, al luminii asupra întunericului, era prilej de alte evenimente excepţionale: se credea că timpul şi spaţiul se purifică, se deschide cerul, vorbesc animalele, pot fi descoperite comorile.

Recrutare Autoliv Brasov

*Activităţile din prima zi de Paşti au semnificaţie de „omen": „În ziua de Paşti nu e bine să plătească omul datorii, nici să dea ceva împrumut"; „cine doarme în ziua de Paşti, acela va fi tot anul somnoros şi leneş”.

* Ca şi la Anul Nou, în Ardeal se practica în Sâmbăta Paştilor „strigatul peste sat”, prilej cu care erau sancţionaţi public cei care greşiseră pe parcursul Postului Mare: leneşii, hoţii, beţivii, babele clevetitoare şi care se ocupau cu vrăji şi farmece, cei care săvârşeau adulter. Era mare cinste pentru cel ce scăpa nestrigat.

* Porţile Raiului se deschid până la Duminica Tomii sau până la Rusalii. Cine moare în ziua de Paşti sau în Săptămâna Luminată va ajunge în Rai (de altfel, în această perioadă, preoţii oficiază slujba de înmormântare în haine albe, luminate, iar la înmormântări sunt intonate Cântările Învierii).

* Cel care se naşte în ziua de Paşti va fi un om norocos, cu viaţă lungă.

* Se spune că oamenii trebuie să se îmbrăţişeze şi să îşi strângă mâinile în timpul Învierii, căci astfel, se vor întâlni în Rai.

* În multe zone etnografice, în noaptea Învierii se duc la biserică coşuri încărcate nu doar cu ouă, miel şi cozonac sau pască (nelipsite alimente sacramentale), ci şi cu altele: sare, busuioc, usturoi, hrean, zahăr, făină, unt, slănină, tămâie, care sunt folosite pe parcursul anului, în scop curativ sau apotropaic (alungarea duhurilor rele).

* În dimineaţa primei zile de Paşti, în vasul de spălat se puneau un ou roşu, un bănuţ, fire de busuioc şi toţi ai casei se spălau pe faţă pentru a avea sănătate şi noroc şi a fi tot anul frumoşi „ca un ou de Paşti”.

* Spiritul de împăcare, de iertare, de toleranţă al Învierii se exprima şi astăzi cu prilejul vizitelor pe care şi fac creştinii unii altora, mai ales în a doua zi de Paşti, copiii la părinţi, finii la naşi.

* Dacă plouă în ziua de Paşti, tot timpul până la Rusalii va fi ploios, iar dacă bate grindina, va fi mănos.

* În această zi nu este bine să se ia cu mâna sarea, pentru a nu transpira puternic tot timpul anului.

* Scăldatul era practicat de fete şi feciori în dimineaţa zilei de Paşti, până la răsăritul soarelui, neştiuţi de nimeni pentru a se vindeca de toate bolile şi răutăţile, convinşi că se vor face iuţi, harnici, sănătoşi şi iubiţi. 

* Cojile de ouă erau aruncate pe pământ pentru fertilizarea holdelor, viilor sau livezilor sau în apele curgătoare pentru a da veste Blajinilor (enigmatice personaje fantastice) că au sosit Paştile.

* În Ucraina, fetele dăruiesc două ouă încondeiate logodnicilor.

* Grecii pun un ou roşu la icoană şi, atunci când este vreme rea, îl aruncă în curtea casei.

* În Rusia, în prima zi de Paşti, oamenii se duc în cimitir şi îngroapă ouă în mormintele rudelor.

* Scrierile de etnografie păstrează credinţe şi practici populare mai puţin cunoscute legate de cea mai importantă sărbătoare creştinească, sărbătoarea Paştilor, când oamenii de la sate sărbătoresc nu numai Învierea lui Iisus, dar şi începutul unui nou an. Cu această ocazie aveau loc ritualuri de purificare, de înnoire şi de magie. În ziua de Paşte apa avea un rol deosebit. Feciorii şi fetele mergeau să se scalde până răsărea soarele fără a spune celorlalţi unde se întâmplase aceasta. Erau astfel curăţaţi de toate bolile şi răutăţile, de tot ce era murdar, şi feriţi, în acelaşi timp, de îmbolnăviri în timpul anului, scăldatul îi făcea mai harnici şi mai iubiţi. Totodată, apa făcea minuni în legătură cu măritişul fetelor, dacă acestea se lăsau stropite de feciori în primele două zile după ziua Paştelui. Chiar dacă erau gătite, nu se supărau, pentru că ştiau că se vor mărita în anul acesta care începea.

 

 


Loading...

loading...

Adaugă comentariu


ATENŢIE
Dacă te înregistrezi pe mytex.ro, comentariile tale vor fi publicate automat și chiar poți scrie propriile articole!
Sau folosește o adresă de mail validă pentru publicare automată după 3 comentarii aprobate.



 
RATBV Angajeaza

Meteo

 
Imobiliare.ro

Poza zilei

 

Video-ul zilei

 
HORNBACH Angajeaza

Citește ziarul

Radio TexFm


Anunturi MyTEX
Vrei sa-ti dezvolti afacerea?

Curs BNR

Ma, 17 Sep 2019
Euro   Euro   EUR   4.7352   Creștere
Dolarul american   Dolarul american   USD   4.2979   Creștere
Lira sterlină   Lira sterlină   GBP   5.3288   Creștere
Francul elveţian   Francul elveţian   CHF   4.3226   Scădere
Leul moldovenesc   Leul moldovenesc   MDL   0.2416   Creștere
Dolarul canadian   Dolarul canadian   CAD   3.2423   Creștere
Leva bulgărească   Leva bulgărească   BGN   2.4210   Creștere
Forinţi maghiari   Forinţi maghiari   HUF   141.8300   Scădere
Anunturi MyTEX

Sunteţi mulţumiţi de modul în care se desfăşoară traficul rutier în Braşov?

Cele mai comentate

                       
Noutăți
 


Abonează-te la newsletter