Cred că aproape toţi utilizatorii de e-mail şi messenger au primit până acum măcar un mesaj prin care părinţii unui copil extrem de bolnav cereau ajutor. În cele mai multe cazuri, utilizatorii erau sfătuiţi să-i ajute pe cei în cauză prin forwardarea mesajului primit către cât mai mulţi utilizatori, precizându-se faptul că părinţii ar primi o sumă de bani pentru fiecare e-mail redirecţionat. Fără a verifica măcar datele conţinute de mesaj, persoanele, sensibilizate de poveştile şi pozele cutremurătoare (poza cu fetiţa arsă din Cracovia, cel cu tânăra Adriana Farca sau Psaca Danilea, de numai 17 ori 20 de ani, care ar suferi de o formă rară de leucemie) trimiteau mai departe e-mailul, realizându-se astfel un adevărat lanţ de mesaje. Aşa se face că, peste o anumită perioadă de timp, mesajele forwardate cu ceva timp în urmă ajungeau din nou în căsuţele de e-mail ale utilizatorilor. Problema, însă, era că mesajul avea aproape aceeaşi formă, poate doar cu anumite înflorituri adăugate pe parcursul traseului virtual, dar copilul bolnav are aceeaşi vârstă pe care o avea, de exemplu, cu un an în urmă, sau chiar cu doi, eventual avea alt nume. În schimb, nici o dovadă că lucrurile stau aşa, doar câte un binevoitor naiv care să sublinieze că a verificat şi garantează (cum?) pentru veridicitatea informaţiilor.

Unele solicitări se perimează
Nu există cuvinte suficient de dure pentru a-i sancţiona pe cei care exploatează în acest mod sensibilitatea şi propensiunea destinatarilor spre generozitate. Pentru a evita răspândirea informaţiilor false, cel mai bine ar fi ca înainte de trimiterea acestor mesaje, utilizatorii să verifice datele pe care le conţine e-mailul primit şi să nu trimită tuturor celor din lista de adrese orice mesaj umanitar pe care îl primesc. Din start, oamenii trebuie să ştie că precizarea faptului că părinţii copilaşului bolnav ar primi, de exemplu de la Microsoft, o anumită sumă pentru fiecare mesaj direcţionat, este total falsă. Nimeni nu va dona bani prin această redirecţionare, care nu poate fi urmărită şi cuantificată. Mai mult decât atât, aceasta „urmărire” nici nu este legală. Atunci când cazul este real, are ataşat un link spre un site, cu o fotografie a copilului, sau măcar un număr de telefon al părintelui sau al fundaţiei care se ocupă de copil. Ar mai fi de spus că unele dintre mesajele, reale, sunt retransmise mult timp, drept care se ajunge la situaţia în care să nu mai fie nevoie de ajutor, în acel caz, iar bunăvoinţa ar putea fi îndreptată spre altcineva aflat în nevoie.

Adresele pot fi „furate”
Ce este un spam? Este un mesaj publicitar sau ceva de genul „deveniţi milionar în timp ce dormiţi”. Prin definiţie, este un mesaj nesolicitat. Cum „au aflat” adresa voastră? Cel mai des, se „fură” adresele din mesajele care se trimit masiv, ca de exemplu, bancuri, informaţii politice, etc., şi care, la rândul lor, sunt retrimise cu toată lista de adrese de e-mail vizibilă. După care, culmea, listele respective se vând sau se negociază cu alţi spammeri (autori şi manipulatori de spam). Din păcate, la fel sunt acele emailuri de genul „Salvaţi săraca fetiţă bolnavă de cancer, trimiţând mai departe la toată lista...”. Ele nu sunt doar o minciună, ci unele dintre ele sunt virusate sau conţin alte „surprize” nedorite. Miza pentru cei care trimit asemenea e-mailuri ar fi „furtul” adresei de e-mail. Cel mai des sunt „furate” adresele din mesajele care se trimit masiv cu toată lista de adrese de e-mail vizibilă, care mai apoi sunt „vândute” către spammeri. Tocmai de aceea, mulţi dintre noi ne trezim cu foarte multe mesaje publicitare, mesaje nesolicitate, cunoscute drept spam. Dar acesta este cel mai mic pericol. O soluţie pentru a împiedica această acţiune a spammerilor şi nu numai ar fi să nu dăm forward (redirecţionare) pe nici un fel de e-mail în lanţ. Este cea mai bună formă de a vă proteja prietenii. Dacă, totuşi, o facem, cel mai bine ar fi să ascundem adresele de e-mail a prietenilor noştri atunci când redirecţionăm un mesaj. Acest lucru se poate realiza prin modul Bcc (Blind Carbon Copy), care face ca lista destinatarilor să nu apară în mesaj. Iar înainte de a redirecţiona, să nu uităm să le ştergem pe cele din mesajul anterior, al celui care ni le-a expediat (dacă acesta nu a folosit Bcc). De asemenea, ar trebui să ne rugăm prietenii să ne protejeze adresa noastră, utilizând şi ei Bcc-ul.
     (O.A. & L.J. )