Spune, într-un apel disperat, Roxana Şenchea, mama micului Vlăduţ, care la cei 5 ani ai săi încă nu ştie cum este să alergi şi să te joci alături de alţi copii.

O greşeală medicală a făcut din el un infirm, deşi la patru ani avea nivelul de inteligenţă al unui copil de şase ani, conform evaluării unui psiholog. În toţi aceşti ani, familia s-a zbătut din răsputeri şi s-a îndatorat pentru a face din el un copil normal. Acum, le lipsesc doar 400 de euro din cei 1.500 necesari pentru o operaţie urgentă.
Vlăduţ este suferind de parapareză spastică. S-a născut prematur, la numai şase luni, iar la nouă luni, când i s-a administrat vaccinul antipoliomielitic, având o stare de depresie imunitară, cu febră, a fost grav afectat. De când a observat că fiul ei nu poate merge şi că practic se târăşte pe jos, mama a stat cu el numai prin spitale. A devenit asistentul lui personal, copilul având certificat de handicap. Abia în 2008 a fost operat în Bucureşti, pentru că băieţelul nici măcar nu putea să calce atunci când era susţinut. „Operaţia l-a schimbat foarte mult. Stătea pe vârfuri înainte. Acum poate merge, însă doar cu un cadru improvizat de tatăl lui. Medicii i-au dat şanse de 90% refacere, dacă vom continua recuperarea”, a spus mama lui Vlăduţ, Roxana Şenchea. Şi au continuat, au făcut mii de ore de recuperare, iar copilul a mai fost operat până acum de patru ori. Ea ne-a spus că băieţelul ei nu este deloc afectat neurologic, din contră, rezultatele testelor făcute anul trecut au arătat că la patru ani vârsta psihică a lui Vlăduţ era de şase ani jumătate, dar din punct de vedere locomotor, de doar nouă luni. Băieţelul a făcut recuperare la Spitalul „Marie Curie” din Bucureşti, la Gura Ocniţei, şi la un centru particular din Braşov, unde a mers, o bună bucată de timp, în fiecare zi, cu ce apuca, de la Zărneşti, unde locuieşte familia. Anul trecut, au avut bilet de trimitere la centrul „Peter Intezet” din Ungaria, pentru un program de recuperare. Erau aşteptaţi de pe 3 mai 2009, dar din cauza situaţiei financiare nu
s-au putut duce, pentru că nu aveau suma de 2.200 de euro. „Am reuşit, cu bani împrumutaţi, cu donaţii, să facem rost de sumă, şi am ajuns la centrul de recuperare din Ungaria, unde mulţi s-au refăcut, însă acum are nevoie de operaţie, fiindcă a făcut retracţie pe genunchi, exact de ce mă temeam că se va întâmpla, stă numai îngenuncheat şi coloana i se strâmbă”, a spus mama băiatului. La clinica din Ungaria, Vlăduţ a făcut terapii inexistente încă la noi, cum ar fi hidromasajul şi multe altele, cu aparatură mult mai performantă, dar mama nu-şi permite să mai meargă şi anul acesta şi să plătească atâţia bani. A făcut destulă recuperare şi la Braşov, iar la Ocniţa Mare se ducea o lună da, o lună ba, pentru că nu erau suficiente locuri, iar cu transportul, la întoarcere, trebuia să se descurce.

„Mamă, eu de ce nu pot să merg?”
Mama lui Văduţ este conştientă că băieţelul nu se va recupera niciodată complet, dar urmează cu sfinţenie sfaturile medicilor, care i-au recomandat exerciţii de kinetoterapie zilnice. „Este singurul nostru copil şi este normal să vreau să fie sănătos şi fericit. Şi dacă era al zecelea, tot aşa ne zbăteam. Mă întreabă mereu: «mamă, eu de ce nu pot să merg? Mamă, eu de ce nu pot să fac aia sau aialaltă». Nu pot să renunţ să cred că pot avea un copil sănătos, doar dacă am răbdare şi putere. Cu ajutorul lui Dumnezeu, sper să fie pe zi ce trece mai bine. Acum, însă, trebuie urgent operat, fiindcă altfel va avea mai mult de suferit. Trebuie operat la ambii genunchi, pentru prelungirea de tendoane”, ne-a spus Roxana Şenchea. Mama a explicat că a apelat tot la Spitalul „Marie Curie” din Bucureşti, la dr. Gheorghe Burnei, care, din cauza numeroaselor intervenţii solicitate, l-a programat abia în februarie 2011. La Braşov, operaţiile s-ar face, însă, pe rând, la interval de un an şi jumătate, iar femeia spune că nu vrea să-i mai prelungească chinul copilului. „A făcut deja patru operaţii, cu anestezie completă, să mai facă alte două, şi la distanţă aşa mare în timp, ar însemna să-l ţin numai în pat vreo doi-trei ani. Am găsit o clinică privată din Bucureşti, unde poate fi operat simultan la ambii genunchi, costă aproape 1.500 de euro, dar nu am făcut rost de toată suma şi operaţia e programată săptămâna viitoare”, spune disperată Roxana Şenchea. Ea primeşte circa 500 de lei, iar tatăl copilului, care a rămas şomer, tot atât. Se adaugă alocaţia şi ajutorul lui Vlăduţ, în valoare de 160 de lei. Din banii aceştia, familia trebuie să trăiască şi să plătească împrumuturile făcute tot pentru a-l ajuta pe băieţel. „Ne-am îndatorat până peste poate. Acum, am strâns cea mai mare parte din suma necesară, dar ne lipsesc 400 de euro. Pentru alţii banii ăştia nu înseamnă nimic, dar pentru mine înseamnă sănătatea şi fericirea copilului meu!”   

Acest material are la bază sesizarea doamna Roxana Şenchea, cu nr. 141, adresată serviciului TEXpert. Adresaţi-ne întrebările şi solicitările dvs. în scris, pe adresa: Transilvania Expres, str. Traian Grozăvescu nr. 7, Braşov, la tel. 0268/549 712 sau pe e-mail: texpert@transilvaniaexpres.ro.