„Niciodată nu mi-am închipuit că o să apar într-o astfel de ipostază... Niciodată nu mi-am imaginat că pot avea o aşa mare responsabilitate, o responsabilitate de care depinde viaţa fratelui meu”.  Aşa îşi începe Cristina Gologan blogul deschis acum câteva zile pentru a-l ajuta pe fratele ei, care, la nici 14 ani, este măcinat de cancer.

Tânăra de 22 ani, pe care tragedia prin care trece fratele ei Sorin Gologan, a maturizat-o într-o lună cât pe alţii deceniile, şi-a intitulat blogul „Ajutaţi un suflet”. Acolo a postat povestea lui Sorin, „So” cum îi spun cei apropiaţi, a cărui viaţă e în joc. O viaţă care va atinge 14 primăveri abia pe 8 martie. Cristina spune cu duioşie că So a fost un copil dorit de părinţii ei şi de ea, „fiind adus pe lume după mii de rugăminţi şi gesturi copilăreşti făcute de mine, care au avut rezultat. De când a fost adus pe lume a fost centrul universului meu, în primele zile nu mă puteam desprinde de el, îl ţineam în braţe ore în şir”, evocă tânăra. Băieţelul şi-a descoperit pasiunea pentru fotbal şi a fost înscris la Clubul Sportiv Municipal Codlea de la vârsta de 8 ani, unde a jucat până la sfârşitul anului 2009, când a început să se simtă rău...
 
Boala îi atacă mintea şi corpul
În 10 ianuarie 2010 a fost internat la Spitalul Municipal Codlea, având dureri foarte mari în zona lombară. „El a mai fost internat în spital în ultimii 2 ani, dar doctorii de aici au zis că are scolioză, pietre şi nisip la rinichi...”, spune Cristina. Pe 12 ianuarie a paralizat şi a fost trimis de urgenţă la Spitalul Judeţean Braşov unde i s-a făcut un set de analize, printre care şi un RMN. Doctorii i-au pus diagnosticul de neurofibromatoză tip 1, tumoare paravertebrală şi intracanulară, paraplegie completă. „La acel moment ni s-a explicat că tumoarea apasă pe nişte nervi şi de aceea nu-şi mai simţea picioarele. Credeam că totul se va rezolva printr-o operaţie, care însă nu s-a putut efectua la Braşov, deoarece tumoarea era foarte extinsă, aşa că l-au trimis la Spitalul Baltazar din Bucureşti”.
La Baltazar, biopsia  a arătat, pe 5 februarie, că Sorin suferă de neuroblastom toracic, o formă rară de cancer, foarte gravă, care evoluează foarte rapid şi îi atacă pe zi ce trece corpul şi mintea. A început imediat tratamentul cu citostatice.  Cristina a căutat disperată detalii care ar putea-o ajuta şi s-a îngrozit de ceea ce  a constatat: „Viaţa lui atârnă de un fir de aţă. Orice microb, orice infecţie i-ar fi fatală, fiindcă în România nu există aparatura necesară pentru efectuarea unor teste care arată cât de agresivă e această boală şi nici camere sterile, unde pacienţii sunt protejaţi de eventualele infecţii. Medicii au spus că dacă organismul lui nu reacţionează, nu mai au ce să-i facă, dar cu ajutorul bunului Dumnezeu am aflat de Institutul Gustave Roussy, cea mai veche clinică de oncologie din Europa, care este specializată pe tumorile solide. Clinica dispune de aparate de ultimă generaţie şi de o gamă diversificată de tratamente pentru această formă de cancer. Am luat legătura cu părinţii copiilor care au fost trataţi acolo şi într-adevăr au fost salvaţi. Au îndurat multe, dar au trecut peste nepăsarea unora zâmbind, doar pentru şansa copilului lor”.

„Se roagă lui Dumnezeu să se facă bine”
Cristinei i se rupe inima când vede suferinţa fratelui ei şi ar face orice sacrificiu să o aline: „Se uita cu ochişorii în lacrimi şi mă întreba de ce i se întâmplă lucrurile astea, că el ar trebui să fie afară, să joace fotbal... În fiecare zi se roagă lui Dumnezeu să se facă bine. Am simţit că se rupe o parte din mine în momentul în care a trebuit să ne despărţim, când trebuia să plece la Bucureşti”.
Fata a explicat că a realizat acest blog pentru a strânge banii necesari tratamentului, pentru a-i salva viaţa, fiindcă nu vor să-l vadă cum se stinge în faţa  lor. „Sorin s-a maturizat mult prea devreme înainte să cunoască sensul vieţii şi cel al copilăriei...Ştie că suferă de o boală destul de gravă dar am avut grijă sa îi explic că ea poate fi tratată...mă întreabă de fiecare dată: când o să mă fac bine? Încerc cu ultimele puteri să-i explic că investigaţiile durează, trebuie făcute cu atenţie ca totul să iasă bine...”, mai spune tânăra.

E nevoie de 165.000 de euro
Tratamentul pentru salvarea vieţii şi a sănătăţii băiatului începe de la 165.000 de euro. „Ştiu că este o sumă foarte mare, ştiu că ne va fi greu, suntem conştienţi că vom fi umiliţi, mai ales că pentru plecarea în Franţa avem nevoie şi de obţinerea unui formular E 112, care se obţine foarte greu, dar mai ştiu că nu este imposibil. Dumnezeu face minuni, Dumnezeu te «ridică» când nu te aştepţi. Doamne ajută! Orice efort contează, oricât de mic”, îşi încheie apelul Cristina Gologan. 
Reprezentanţii Casei de Asigurări de Sănătate a Judeţului (CASJ) Braşov i-au transmis Cristinei că  E 112 nu se obţine greu, dacă dosarul este complet. Ei au ţinut să precizeze că este nevoie de o cerere de mână şi de un formular tipizat, cu număr de înregistrare, completat de medicul de specialitate dintr-un spital clinic (fie cel din Bucureşti, fie Judeţeanul), ca şi de o solicitare de  E 112 din partea unităţii sanitare din Franţa, în care să se specifice şi perioada în care va fi tratat.

Cei care vor sa faă donaţii pot folosi următoarele conturi deschise la Raiffaisen Bank
Titular: Tatiana Gologan: sucursala Codlea R078RZBR0000060010568303 (RON)
Titular: Cristina Gologan: sucursala Braşov Piata Sfatului
RO97RZBR0000060012314737 (RON)
RO16RZBR0000060012314740 (USD)
RO43RZBR0000060012314739 (EUR)
SWIFT:RZBRROBU 

Acest material are la bază sesizarea doamnei Cristina Gologan, cu nr. 40, adresată serviciului TEXpert. Adresaţi-ne întrebările şi solicitările dvs. în scris, pe adresa: Transilvania Expres, str. Traian Grozăvescu nr. 7, Braşov, la tel. 0268/549 712 sau pe e-mail: texpert@transilvaniaexpres.ro.