Aproape de ieşirea din oraş, spre comuna Sânpetru, pe partea dreaptă, este strada Ciobanului.  Până la numărul 9, strada arată ca orice drum neasfaltat şi nepietruit din oraş: plin de gropi şi noroaie. În schimb, braşovenii care îşi au domiciliul la numerele 5,7 sau opt, trăiesc în condiţii greu de imaginat. Strada Ciobanului este un caz bizar pe harta municipiului. Drumul porneşte din Strada 13 Decembrie, şi după imobilul situat la numărul 9 se întrerupe. În aceste condiţii, dacă cineva doreşte să ajungă pe strada Ciobanului 5, 7 sau 8, va avea mari probleme. „Vă întoarceţi, iar unde ţevile de pe marginea drumului fac buclă, vedeţi urmele şi o luaţi pe acolo, peste câmp. Mai este o variantă pe lângă garajele RAT”, ne-a îndrumat o locatară. Ea mai spune că oricum am vrea să ajungem la casele de la numerele 1-8, traseul trece peste terenuri private, unele dintre ele aparţinând comunei Sânpetru. Mergem pe drumul indicat de femeie, ajungem pe câmp. În drum vedem un copil cu ghiozdanul în spate care venea de la şcoală. „Fac drumul în fiecare zi, fie ploaie fie soare. Se mai întâmplă ca iarna, când zăpada este foarte mare să nu pot merge la şcoală, pentru că la noi nu vine nimeni să cureţe drumul”, povesteşte micuţul.
Practic, strada Ciobanului, este „ruptă” în două: partea din apropierea străzii 13 Decembrie şi partea de lângă fosta rampă de gunoi, unde, pentru a ajunge eşti nevoie să treci peste proprietăţi private. Acelaşi lucru în îl fac şi maşinile Salvării sau ale Pompierilor... dacă reuşesc să treacă prin noroaie şi să găsească adresele. Pentru a ajunge la acest pâlc de case, de la strada 13 Decembrie, trebuie parcurs aproximativ un kilometru şi cu o maşină de teren, ai nevoie... de 10 minute.
Braşovenii care locuiesc pe această stradă susţin că de mai multe ori, au solicitat Primăriei să repare drumul şi să realizeze un sistem de canalizare. „Acum vreo doi ani, au pus nişte piatră. O perioadă a fost bine, însă acum e groaznic. Noi am cumpărat nişte piatră şi vom amenaja zona din faţa casei”, povesteşte unul dintre cei care locuieşte pe porţiunea din apropierea străzii 13 Decembrie. 

Nu se poate face drum peste terenurile private
Reprezentanţii primăriei cunosc problema acestei zone. Astfel, purtătorul de  cuvânt  al Primăriei, Sorin Toarcea, a declarat „Pentru porţiunea de drum, care e pe domeniul public, respectiv până în dreptul numărului 9, vom încerca să intervenim. Dincolo, este domeniu privat şi nu putem investi în lucrări de modernizare şi nici firmele operatorii de gaz sau apă nu pot efectua lucrări. De altfel, în zona de lângă fostul depozit de zgură, oficial există doar trei case”, a declarat Toarcea.

Stână la poalele depozitului de zgură
Acum depozitul de deşeuri este închis. Prin faţa caselor trec vaci, şi porci, iar câmpul din apropiere este plin cu oi, iar la poalele versanţilor, sunt amenajate câteva ţarcuri, despre care locatarii spun că sunt pentru animale. „Aici e o stână şi o «fermă» de vaci. Avem probleme cu câinii, care sunt foarte agresivi. Trăim cu frica în sân când ne trimitem copii la şcoală”, povesteşte un alt braşovean care trăieşte la poalele fostei gropi de gunoi.

Una e legea, alta e realitatea 
Legislaţia privind protecţia mediului prevede că, perimetrul depozitului ar trebui îngrădit (de regulă cu perdea de arbuşti), astfel încât nici oamenii, nici animalele să nu aibă acces pe deal. O astfel de măsură se impune deoarece, tot în legislaţia specifică, se prevede că peste deşeuri, trebuie turnate mai multe straturi izolatoare, astfel încât apele pluviale să nu ajungă în corpul depozitului şi apoi în pânza freatică. În aceste condiţii rolul perdelei vegetale despre care aminteam, este acela de a nu permite animalelor, mai ales a porcilor care au prostul obicei de a râma să distrugă aceste straturi izolatoare. Pe deal trebuie plantate doar plante cu rădăcini mai scurte de cinci centimetri, pentru a nu distruge straturile de izolare, ori, pe deal cresc deja arbori. De altfel, prim-comisarul Comisariatului Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu (CJ-GNM), Cornelea Benţea, afirmă că, „inspectorii se vor deplasa în zonă pentru a verifica situaţia, iar în cazul în care vor constata deficienţe vor impune măsurile legale”.

Fântâni lângă rampă 
Din păcate pentru oameni aici nu există reţea de alimentare cu apă, astfel că ei beau apă din fântânile săpate la doar câteva zeci de metri de dealul de zgură. „Din puţurile de aici se alimentează vreo 20 de locatari. În ultimii ani au fost înregistrate trei cazuri de leucemie, iar noi credem că apa ar putea fi contaminată. Am tot încercat să ducem apa la analize, dar nu avem bani să plătim”, povesteşte o locatară.

Acest material are la bază sesizarea domnului I.C., cu ssnr. 128, adresată serviciului TEXpert. Adresaţi-ne întrebările şi solicitările dvs. în scris, pe adresa: Transilvania Expres, str. Traian Grozăvescu nr. 7, Braşov, la tel. 0268/549 712 sau pe e-mail: texpert@transilvaniaexpres.ro.