Un copil a trecut prin două centre de plasament şi patru şcoli
Statul român cheltuie sume mari pentru creşterea copiilor, dar nu le poate oferi o familieTimp de trei luni, în perioada 1 iunie - 1 septembrie 2010, Asociaţia Catharsis, susţinută de ONG-uri româneşti, care promovează drepturile copiilor, dar şi de Direcţia Generală de Asistenţă socială şi Protecţia Copilului Braşov, va încerca să strângă peste 100.000 de semnături necesare pentru a determina modificarea legislaţiei, astfel încât să fie redeschise adopţiile internaţionale.
Azota Popescu, preşedintele Asociaţiei Catharsis susţine că, în acest mod, copiii români, mai ales cei cu vârste mai mari, cei proveniţi din familiile de rromi sau cei cu dizabilităţi, ar putea avea posibiltatea de a creşte şi de a se dezvolta în sânul unei familii, fie ea şi adoptive. În schimb, consideră ea, minorii sunt „victime colaterale” ale incapacităţii sistemului de asistenţă socială din România.
Ar fi putut fi crescut în Italia
În acest sens, Azota Popescu ne-a oferit exemplul lui HB, un adolescent în vârstă de 12 ani care în noiembrie 2002 a cunoscut o familie italiană ce dorea să îl adopte, dar procedura a fost blocată în 2004, o dată cu Moratoriul privind interzicerea adopţiilor internaţionale. Familia italiană l-a vizitat până în 2006, când Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a interzis menţinerea legăturilor dintre minor şi familia din Italia, forţând reintegrarea copilului în familia naturală. „Copilul a intrat în conflict cu părinţii naturali, iar câteva luni mai târziu a fost dat în plasament într-o familie de asistent maternal, dar nu s-a adaptat nici aici. Ulterior, HB şi-a bătut mama şi a început să consume băuturi alcoolice”, ne-a declarat Azota Popescu, preşedintele Asociaţiei Catharsis. Apoi, potrivit declaraţiei preşedintei asociaţiei, HB a ajuns într-un centru de primire în regim de urgenţă din Ghimbav, după care, din nou, într-un alt centru de plasament. „Dacă ar fi fost adoptat în 2002, astăzi el ar fi avut familia lui, o copilărie liniştită şi un viitor asigurat. În schimb, minorul a schimbat trei asistenţi maternali, patru şcoli, două centre de plasament şi a dobândit un comportament social, iar pentru creşterea lui Statul a cheltuit, până acum, peste 40.000 de euro, fără a-i oferi lucrul de care avea nevoie: o familie”, a mai declarat Popescu.
Radu COLŢEA

















