myTex folosește cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Află mai multe.

X
 
 

BAC 2017. Subiecte ușoare la Matematică, stalinismul la Istorie

  • Apreciez !Nu-mi place !0
Poze
Video
  • Poze
  • Video
 
 
 
Lucrez...
 

Lucrez...

 
 
 
 
 

Absolvenţii de liceu au susţinut astăzi proba obligatorie a profilului din cadrul examenului de Bacalaureat – Matematica pentru cei de la profil real, tehnologic şi vocațional, Istoria pentru cei de la profil uman. De regulă, matematica este proba la care se pică pe capete la Bacalaureat, însă candidaţii susţin că anul acesta au fost subiecte uşoare şi sigur vor lua note de promovare. Tinerii s-au plâns însă de subiectele la istorie, mai ales de eseu, despre care susțin că a fost extrem de interpretabil: despre statul român în perioada postbelică, cu cerinţe referitoare la stalinism, Războiul Rece şi comunismul din România. Subiectul complet și baremul de evaluare și de notare le aveți mai jos. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Braşov, la proba de azi nu a fost niciun elev eliminat şi nu au fost înregistrate incidente de vreun fel. „La Istorie au fost prezenţi 790 de candidaţi şi au lipsit 16 candidaţi. La Matematică au fost prezenţi în săli 1.998 de candidaţi, iar alţi 57 au lipsit”, a explicat prof. Mirela Blemovici, inspector şcolar general al  IŞJ Braşov. 
Vineri, candidaţii vor susţine proba la alegere a profilului şi specializării. Afişarea rezultatelor are loc în 5 iulie, până la ora 16.00. În aceeaşi zi se depun şi contestaţiile. Rezultatele finale, după corectarea contestaţiilor se afişează în 10 iulie.

Recrutare Autoliv Brasov

 

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Varianta 2
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Avansul rapid al statului otoman în Peninsula Balcanică a creat [...] o ameninţare pentru Ţara Românească. Mircea cel Bătrân a reacţionat luând sub autoritatea sa ţara despotului Dobrotici, Dobrogea, şi trimiţând un corp de oaste pentru a-l sprijini pe Lazăr al Serbiei în bătălia de la Kossovopolje (1389) încheiată cu înfrângerea forţelor creştine. Scurt timp după biruinţă, noul sultan,
Baiazid (fiul lui Murad), s-a angajat în operaţiuni militare în Anatolia, astfel că replica otomană la acţiunile lui Mircea a fost dată de unul din comandanţii otomani, Firuz bei, care a efectuat o incursiune de pradă [...] în Ţara Românească.
Atacul otoman l-a găsit pe domnul Ţării Româneşti în raporturi tensionate cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, din cauza diferendului mai vechi privind Banatul de Severin. Pentru a contracara ameninţarea ungară, Mircea cel Bătrân a intrat în legătură - prin intermediul domnului Moldovei, Petru Mușat - cu regele Vladislav Jagello al Poloniei şi a încheiat o alianţă (1389), reînnoită în 1390 și 1391. Prezenţa otomană la Dunăre impunea însă cooperarea dintre Ţara Româneasca şi Ungaria. [...] Pentru a-şi consolida poziţia, în perspectiva iminentei invazii otomane, Mircea a încheiat un tratat cu Sigismund de Luxemburg (Braşov, 7 martie 1395) privind modalitatea de cooperare militară împotriva turcilor”. (F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
B. „[Iancu de Hunedoara] luase parte la lupta de la Semendria din 1437, la luptele de la Dunăre, din 1441, cu paşa Isak, în jurul Belgradului. Se ciocnise cu Mezed paşa la Sântimbru (18 martie 1442) şi repurtase [...] o strălucită biruinţă asupra lui. În toamna aceluiaşi an, distrusese la Poarta de Fier un detaşament turcesc [...] şi sfărâmase, pe Ialomiţa, în Țara Românească, grosul armatei duşmane, luându-i o pradă uşoară [...]. Încurajat de aceste succese, întreprinsese marea
expediţie din 1443 care a dus armatele creştine până dincolo de Sofia, în inima Balcanilor. În cursul ei, avusese mai multe biruinţe, luând mii de prizonieri şi o sumă de steaguri. O menţiune deosebită merită, în această expediţie, luptele din jurul Nişului [...] precum şi cele de la trecătoarea Kunoviţa, în timpul retragerii, între Sofia şi Niş (5 ianuarie 1444). Din nefericire, a doua mare expediţie, din toamna anului 1444, care trebuia să ducă la izgonirea turcilor din Europa şi la ocuparea Constantinopolului, se isprăvi în chip tragic, în vecinătatea oraşului Varna. [...] Nici în 1445, cu prilejul expediţiei pe Dunăre, nu se putu ajunge la un rezultat general apreciabil”. (C. C. Giurescu, Istoria Românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi lupta precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la „expediția‟ din 1443. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un conducător politic din spațiul românesc la care se referă sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că lupta creștinilor are drept scop alungarea otomanilor din Europa. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la acţiunile diplomatice la care participă românii în a doua jumătate a secolului al XV-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituţii centrale din spaţiul românesc extracarpatic în secolul al XVI-lea. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Evenimentele care aveau loc în vestul Europei [...] i-au îndemnat pe intelectualii români să treacă la acțiune. La începutul lunii aprilie, boierii și reprezentanții orășenilor au organizat la Iași o întâlnire, în scopul de a denunța despotismul. [...] Erau hotărâți să limiteze puterile domnului Moldovei, Mihail Sturdza [...] fără intenția de a răsturna structurile politice și sociale existente [...].
Sturdza răspunse prin forță revendicării lor și, după scurte ciocniri, mulți dintre revoluționarii de frunte au fost exilați. În Țara Românească, [...] în luna martie, C. A. Rosetti [...] și Ion Ghica [...], printre alții, au format un comitet revoluționar însărcinat cu organizarea unei revolte armate. Nicolae Bălcescu, exponent al spiritului revoluționar în rândurile studențimii române de la Paris, s-a alăturat
comitetului în aprilie. În data de 9/21 iunie 1848, la Islaz [...] membrii comitetului și-au pus planul în aplicare. [...] S-a dat citire unei Proclamații în care se prezenta programul revoluției. [...] Comitetul revoluționar își exprima intenția de a respecta toate tratatele în vigoare cu Imperiul Otoman, dar nu-și putea disimula ostilitatea față de Rusia, cerând să se pună capăt regimului instituit de Regulamentele Organice. În continuare, comitetul enumera principiile pe care își propunea să le
promoveze în așezarea principatului pe un nou făgaș: egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor, împărțirea echitabilă a datoriilor publice prin impozit în raport cu veniturile, larga participare la viața politică prin vot universal, libertatea presei, a cuvântului și a întrunirilor, abolirea sistemului de clacă prin despăgubirea moșierilor, extinderea sistemului educațional printr-un învățământ gratuit și egal pentru toți cetățenii [...], desființarea tuturor rangurilor și titlurilor nobiliare și alegerea
domnilor pe termen de cinci ani, din toate categoriile sociale. [...]
Principalul teatru de acțiune a fost orașul București, unde revoluția a început la 11/23 iunie [...]. Străzile erau pline de oameni, cărora li se distribuiau copii ale Proclamației de la Islaz. Domnitorul Gheorghe Bibescu nu a opus niciun fel de rezistență și a acceptat imediat să semneze Proclamația ce urma să fie folosită, temporar, drept constituție; totodată, a recunoscut noul cabinet ministerial. Dar, în realitate, el nu a simpatizat cu aceste reforme, iar la 13/25 iunie a abdicat și a
fugit la Brașov”.
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un document cu rol de constituție, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi un membru al comitetului revoluționar și atitudinea acestui organism față de o mare putere, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile din Moldova. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la principiile propuse de comitetul revoluționar din Țara Românească, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România participă la relațiile internaționale prin implicarea în „criza orientală‟. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre statul român în perioada postbelică, având în vedere:
- menţionarea a două măsuri adoptate pe plan intern în România, în perioada stalinismului și precizarea unei asemănări între acestea;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la implicarea României în Războiul Rece, în etapa stalinismului;
- menţionarea a două caracteristici ale naţional-comunismului din România;
- formularea unui punct de vedere referitor la evoluția politică a României la sfârşitul secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spațiu.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
· Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea luptei precizate în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la „expediția‟ din 1443
3. câte 3 puncte pentru menţionarea fiecărui conducător politic din spațiul românesc la care se referă sursa A, respectiv sursa B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine că lupta creștinilor are drept scop alungarea otomanilor din Europa
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la acţiunile diplomatice la care participă românii în a doua jumătate a secolului al XV-lea (1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menţionat (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a unei instituţii centrale din spaţiulromânesc extracarpatic în secolul al XVI-lea
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea oricărui document cu rol de constituție, precizat în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea oricărui membru al comitetului revoluționar și a atitudinii acestui organism față de oricare mare putere, la care se referă sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la acțiunile din Moldova (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la principiile propuse de comitetul revoluționar din Țara Românească
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două măsuri adoptate pe plan intern în România, în perioada stalinismului (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între măsurile menționate
- 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric referitor la implicarea României în Războiul Rece, în etapa stalinismului
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/a unei caracteristici referitoare la
faptul istoric menţionat
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale naţional-comunismuluidin România (3px2=6p)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția politică a României la sfârşitul secolului al XX-lea
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

Şi anul acesta, la Bacalaureat, subiectele la matematică din cadrul probei obligatorii a profilului au fost diferenţiate, în funcţie de filiera, profilul şi specializarea absolvite: filiera teoretică - profilul real şi filiera vocaţională - profilul militar, specializarea matematică - informatică; filiera vocaţională - profil pedagogic, învăţători; filiera teoretică, profilul real - specializarea ştiinţele naturii şi filiera tehnologică. Pentru matematică, aveți AICI subiectele și baremele de evaluare și de notare, cu precizarea că, la sesiunea iunie-iulie, trebuie să accesați al patrulea link și să descărcați arhiva. Subiectele sunt în mai multe limbi, pentru limba română fiind fișierul cu var_LRO, baremul fiind doar în română (bar_LRO).

 


Loading...

loading...

Adaugă comentariu


ATENŢIE
Dacă te înregistrezi pe mytex.ro, comentariile tale vor fi publicate automat și chiar poți scrie propriile articole!
Sau folosește o adresă de mail validă pentru publicare automată după 3 comentarii aprobate.



 

Meteo

 
Imobiliare.ro

Poza zilei

 

Video-ul zilei

 

Citește ziarul

Radio TexFm


Anunturi MyTEX
Vrei sa-ti dezvolti afacerea?

Curs BNR

Joi, 21 Noi 2019
Euro   Euro   EUR   4.7808   Creștere
Dolarul american   Dolarul american   USD   4.3144   Scădere
Lira sterlină   Lira sterlină   GBP   5.5850   Creștere
Francul elveţian   Francul elveţian   CHF   4.3531   Scădere
Leul moldovenesc   Leul moldovenesc   MDL   0.2478   Creștere
Dolarul canadian   Dolarul canadian   CAD   3.2435   Scădere
Leva bulgărească   Leva bulgărească   BGN   2.4444   Creștere
Forinţi maghiari   Forinţi maghiari   HUF   143.1700   Scădere
Anunturi MyTEX

Consideraţi că un cadru didactic care loveşte un elev trebuie eliminat din sistemul de Învăţământ?

Cele mai comentate

                       
Noutăți
 


Abonează-te la newsletter