myTex folosește cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Află mai multe.

X
 
 

BAC 2019. Subiect stufos la Istorie - clasa a XI-a

  • Apreciez !Nu-mi place !0
Poze
Video
  • Poze
  • Video
 
 
 
Lucrez...
 

Lucrez...

 
 
 
 
 

Citiți și:

BAC 2019. Baremul de notare la Istorie - clasa a XI-a

BAC 2019. Subiecte grele, cu chichiţe şi de tip „ghici”, la Matematică şi Istorie

Ministerul Educaţiei Naţionale   Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie  Simulare pentru clasa a XI-a

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională - profil artistic, toate specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; - profil teologic, toate specializările.
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Într-o Europă ale cărei structuri au fost zdruncinate de război, în 1919, idealurile şi instituțiile democrației liberale sunt cele care par să se impună. În Europa Centrală şi Orientală ca şi în micile state balcanice sau în cele care s-au format în urma dezmembrării marilor Imperii autocratice, regimurile autoritare au fost înlocuite cu sisteme politice create după modelul parlamentar de tip francez. [...] Se asistă la o înmulțire a constituțiilor inspirate din cea a Franței: în
1920 în Austria şi Cehoslovacia, în 1921 în Iugoslavia şi în Polonia, în 1923 în România. Peste tot, după război, Adunările se vor bucura de un nou prestigiu. Primele alegeri se desfășoară într-un climat de libertate [...]. Dar democrația își arată repede caracterul fragil în aceste țări [...]. În Italia, «pacea trunchiată» dă naştere unei crize politice şi sociale care, în octombrie 1922, ia sfârșit prin venirea lui Mussolini la putere. În Polonia, din cauza slăbiciunii coaliției parlamentare şi a pericolului unei lovituri de stat a extremei drepte, stânga susține, în 1926, puciul mareșalului Pilsudski. În Spania, în Portugalia, în Ţările Baltice, regimurile autoritare, conduse sau nu de militari înlocuiesc structurile democratice, în timp ce monarhiile balcanice (România, Bulgaria, Iugoslavia) devin radicale şi nu păstrează decât aparențele pluralismului. În sfârșit, chiar în țările unde pare instaurată cel mai solid,
democraţia liberală este atacată pe două fronturi. La stânga atacul vine din partea mişcării comuniste. [...] La dreapta, democrația este amenințată de mișcările autoritariste susținute mai ales în țările învinse sau în cele nemulțumite de modul în care conferința de pace le-a hotărât soarta, care reiau tezele naționaliste şi le amplifică pentru a critica parlamentarismul şi lipsa lui de eficacitate”.
(S. Bernstein, P. Milza, Istoria Europei)
B. „«Doctrina Truman*» stopează înaintarea sovieticilor în Europa de Est, care, la rândul lor, în 1947 răspund prin «satelizarea» economică şi politică a țărilor din această zonă. Peste tot unde Armata Roșie este stăpână, tactica folosită [...] este aceeaşi. Aceasta constă, în primul rând, în plasarea unor comuniști la conducerea ministerelor-cheie [...], în infiltrarea în administrație şi în organizațiile politice concurente [...]. Se vizează apoi [...] divizarea adversarilor Partidului Comunist
pentru a le slăbi rezistența înainte de a-i elimina [...]. Alegerile care se desfășoară pe un teren pregătit dinainte, consfințesc preponderența comuniștilor [...]. Nu mai rămâne decât să se treacă la arestarea şi lichidarea fizică a liderilor recalcitranți. Aşa se procedează în 1946 în Bulgaria [...], în România, unde la sfârșitul lui 1947, după arestarea conducătorilor partidelor democrate, regele Mihai este obligat să
abdice [...], în Ungaria [...], unde, învinși în alegerile din august 1947, comuniştii elimină prin forţă pe toţi membrii partidelor care refuză să li se supună.
Pe lângă această acțiune de punere sub tutelă a Europei de Est, care are loc şi în Polonia şi în Germania în zona ocupată de sovietici, conducătorii de la Kremlin vor înființa, în 1947, o nouă organizație internațională [...], Biroul de Informație al Partidului Comunist sau Kominform, [...] pentru a întări controlul URSS asupra formațiunilor comuniste din Estul, dar și din Vestul Europei. Cu ocazia
creării acestuia, unul din principalii colaboratori ai lui Stalin, Jdanov, formulează [...] doctrina oficială a Kremlinului în domeniul politicii internaţionale. După părerea lui Jdanov, lumea este împărţită de acum înainte în două «tabere» ireconciliabile: tabăra «democraţiei» şi a «păcii» al cărei şef este URSS şi tabăra «imperialistă» «a cărei principală forţă conducătoare este reprezentată de SUA». De aici înainte, precizează el, o sarcină importantă le revine partidelor comuniste surori din Franţa, din Anglia, din Italia [...], care trebuie să preia puterea peste tot unde condițiile interne sunt favorabile. Rezultatul este că în ţările unde există partide comuniste puternice, mai ales în Italia şi în Franţa, apare o intensă ofensivă îndreptată împotriva coalițiilor guvernamentale cărora li se asociaseră şi miniştri comunişti”.
* Harry S. Truman-președinte al SUA (1945-1953) (S. Bernstein, P. Milza, Istoria Europei)
Scrieți, pe foaia de examen, numărul enunțului și litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Sursa A precizează că legi fundamentale sunt adoptate în:
a. Austria (1920), Cehoslovacia (1921) și în România(1924).
b. Cehoslovacia (1920), Iugoslavia (1921) și în România(1923).
c. Iugoslavia (1921), România (1922) și în Polonia (1923).
d. România (1920), Cehoslovacia (1921) și în Austria (1922). 3 puncte
2. Sursa B se referă la:
a. prima jumătate a secolului al XIX-lea, state totalitare și democratice din spațiul european și din exteriorul acestuia.
b. prima jumătate a secolului al XIX-lea, state autoritare și totalitare din spațiul european și din cel american.
c. prima jumătate a secolului al XX-lea, state democratice și totalitare din spațiul european și din exteriorul acestuia.
d. prima jumătate a secolului al XX-lea, state autoritare și totalitare din spațiul european și din cel american. 3 puncte
3. În sursa A, regimurile democratice:
a. se transformă în regimuri autoritare, adepte ale parlamentarismului și comunismului.
b. se consolidează prin constituții, prin pluralism politic și prin monarhiile autoritare.
c. înlocuiesc regimurile totalitare instaurate prin lovituri de stat, conduse de militari.
d. sunt destabilizate în urma evenimentelor interne sau a influențelor externe. 3 puncte
4. Spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B sunt:
a. Franța, URSS și România.
b. Polonia, Bulgaria și Franța.
c. Spania, Portugalia și Germania.
d. Ungaria, Austria și SUA. 3 puncte
5. Atât în sursa A, cât și în sursa B sunt precizate fapte istorice referitoare:
a. la domeniul ideologic și la structura societății.
b. la domeniul economic și la politica internă.
c. la politica internă și la relațiile internaționale.
d. la forma de guvernământ și la domeniul cultural. 3 puncte
6. Faptele istorice menționate de sursele A și B:
a. explică modalitatea înlăturării regimurilor autoritare din Europa Estică.
b. justifică necesitatea desființării monarhiilor europene, în perioada interbelică.
c. precizează etapele impunerii regimului comunist în statele Europei Centrale.
d. prezintă evoluția unor regimuri politice din Europa în perioada contemporană. 3 puncte
7. Conform sursei A, o cauză pentru faptul că mișcările autoritariste [...] reiau tezele naționaliste şi le amplifică este:
a. [pentru că, la dreapta,] atacul vine din partea mişcării comuniste.
b. din cauza [...] pericolului unei lovituri de stat a extremei drepte [în Franța].
c. [pentru că] primele alegeri se desfășoară într-un climat de libertate.
d. pentru a critica parlamentarismul şi lipsa lui de eficacitate. 3 puncte
8. Conform sursei B, o consecință a faptului că URSS ia decizia de a întări controlul asupra formațiunilor comuniste din Estul, dar și din Vestul Europei este:
a. Alegerile care se desfăşoară pe un teren pregătit dinainte, consfinţesc preponderența comuniştilor.
b. conducătorii de la Kremlin vor înfiinţa, în 1947, o nouă organizație internațională.
c. comuniştii elimină prin forţă pe toţi membrii partidelor care refuză să li se supună.
d. divizarea adversarilor Partidului Comunist pentru a le slăbi rezistenţa înainte de a-i elimina. 3 puncte
9. Sursa A susține că:
a. democrația europeană se consolidează prin deciziile conferinței de pace.
b. în perioada interbelică, regimul democratic își demonstrează caracterul fragil.
c. monarhiile balcanice (România, Bulgaria, Polonia) devin totalitare.
d. structurile democratice înlătură regimurile autoritare în Țările Baltice. 3 puncte
10. O informație, din sursa B, care susține afirmația conform căreia doctrina oficială a politicii internaționale a URSS are consecințe negative pentru comuniștii din Europa Occidentală este:
a. «Doctrina Truman» stopează înaintarea sovieticilor în Europa de Est, care [...] răspund prin «satelizarea» economică şi politică a ţărilor din această zonă.
b. Aşa se procedează în 1946 în Bulgaria [...], în România, unde la sfârșitul lui 1947, după arestarea conducătorilor partidelor democrate, regele Mihai este obligat să abdice.
c. mai ales în Italia şi în Franţa, apare o intensă ofensivă îndreptată împotriva coalițiilor guvernamentale cărora li se asociaseră şi miniştri comunişti.
d. o sarcină importantă le revine partidelor comuniste surori din Franţa, din Anglia, din Italia [...], care trebuie să preia puterea peste tot unde condiţiile interne sunt favorabile. 3 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
„[În Europa], transformarea regimului pluralist autoritar, pe care Mussolini îl instaurase [în Italia] după Marșul asupra Romei, într-o dictatură totalitară […] datează […] din anii 1925-1926. […] Monarhia este susținută, dar regele […] este constrâns doar la rolul de reprezentare. Senatul este menținut şi el doar pentru a se putea exploata referința la antica instituție romană şi pentru a cruța fosta clasă conducătoare, dar chiar dacă membrii acestei înalte adunări sunt încărcați de oameni din partea regimului, ei nu au nici o putere concretă. Camera Deputaților este aleasă în condiții care o fac să depindă strict de partid. […] Esența puterii aparține în fapt „Ducelui” [ Mussolini]. În principiu acesta nu dă socoteală decât în fața regelui şi are mari atribuții economice în calitate de ministru al corporațiilor şi militare ca șef suprem al armatei. El numește şi revocă miniștrii care nu sunt decât simpli executanți şi poate legifera prin decret-lege fără control parlamentar. […]
Partidul unic are drept misiune înregimentarea şi supravegherea populației […]. El participă la menținerea ordinii cu ajutorul miliţiei […]. La această dată [1940], Partidul Național Fascist numără 3 milioane de membri”.  (S. Bernstein, P.Milza, Istoria Europei)
Pornind de la această sursă, răspundeți următoarelor cerinţe:
1. Numiţi „antica instituție romană‟ precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa dată, un spațiu istoric. 2 puncte
3. Menţionaţi formațiunea politică şi o caracteristică a acesteia, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atribuțiile lui Mussolini în stat, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
5. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimurile politice totalitare își continuă existența în a doua jumătate a secolului al XX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte
6. Prezentați două caracteristici ale unui regim democratic din Europa postbelică. 6 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Europa în secolul al XX-lea, având în vedere:
- menționarea a două trăsături ale culturii europene, în secolul al XX-lea;
- precizarea unei cauze a modificărilor intervenite în statutele profesionale din lumea postbelică și menționarea a două consecințe ale acestor modificări;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la impactul tehnologiei asupra mediului, în perioada postbelică
- formularea unui punct de vedere referitor la integrarea europeană în secolul al XX-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

 


Loading...

loading...

Adaugă comentariu


ATENŢIE
Dacă te înregistrezi pe mytex.ro, comentariile tale vor fi publicate automat și chiar poți scrie propriile articole!
Sau folosește o adresă de mail validă pentru publicare automată după 3 comentarii aprobate.



 

Meteo

 
MyTex - Stiri Online Brasov

Poza zilei

 
Comprest - Colecteaza Separat!

Citește ziarul

Radio TexFm


Curs BNR

Vi, 23 Oct 2020
Euro   Euro   EUR   4.8744   Creștere
Dolarul american   Dolarul american   USD   4.1145   Scădere
Lira sterlină   Lira sterlină   GBP   5.3849   Scădere
Francul elveţian   Francul elveţian   CHF   4.5485   Creștere
Leul moldovenesc   Leul moldovenesc   MDL   0.2417   Creștere
Dolarul canadian   Dolarul canadian   CAD   3.1373   Creștere
Leva bulgărească   Leva bulgărească   BGN   2.4922   Creștere
Forinţi maghiari   Forinţi maghiari   HUF   133.9400   Creștere
Anunturi MyTEX
Anunturi MyTEX
Campanii Publicitare Outdoor
                   
Noutăți
 


Abonează-te la newsletter