myTex folosește cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Află mai multe.

X
 
 

BRAȘOV. La ce ar mai putea fi folosite digurile din judeţ

  • Apreciez !Nu-mi place !0
Poze
Video
  • Poze
  • Video
 
 
 
Lucrez...
 

Lucrez...

 
 
 
 
 

În cadrul unei şedinţe a Grupului de lucru pentru realizarea Planului de Mobilitate la nivelul judeţului Braşov, Todorică Şerban, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, a discutat cu Mihai Uţă, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Braşov, despre posibilitatea utilizării digurilor existente de-a lungul cursurilor de ape pentru amenajarea unor piste de biciclete.

Directorul SGA Braşov a propus cinci trasee de ciclism care ar putea fi amenajate în judeţ, utilizând infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor. 

* Primul traseu pleacă din Braşov, de la podul peste pârâul Ghimbăşel situat pe strada Lânii şi continuă cu podul de pe strada Plugarilor - podul de la CAP Stupini - podul de la DN 13 - podul la drumul Bod-Sânpetru, punct din care traseul fie se poate ramifica spre Sânpetru (pe malul drept al pârâului Durbav), fie continuă până la podul de la drumul judeţean 112 A Bod Colonie-Bod Sat, de unde se poate merge până la podul peste Olt, spre Araci. De la podul Bod-Araci situat pe DJ 103, traseul poate merge mai departe pe malul stâng al Oltului până la confluenţa cu pârâul Ghimbăşelul Vechi, de unde poate continua pe malul stâng al acestuia până în localitatea Bod-Sat. O altă ramificaţie ar putea fi realizată spre Feldioara, prin utilizarea digurilor de pe malul stâng al pârâului Bârsa şi al Oltului. Pe acest traseu, lungimea totală a digurilor este de 26 de km.

* Al doilea traseu are punctul de urcare pe dig la podul peste Olt situat pe drumul judeţean 112, în localitatea Podu Olt. Traseul continuă pe digul de pe malul drept al Oltului, până la podul situat în aval, la confluenţa cu Râul Negru, având punctul final la Lunca Câlnicului. Ramificaţiile posibile ale traseului sunt spre Hărman, Araci şi Bod - prin intermediul drumurilor comunale şi judeţene, precum şi spre Prejmer - prin traversarea drumului naţional 11. Digurile de pe acest traseu totalizează 6 km lungime.

* Cel de-al treilea traseu porneşte de la podul peste Tărlung situat pe DN 10, continuă pe digul de pe malul stâng până la podul din Lunca Mărcuşului, după care poate ajunge la Lunca Câlnicului, prin intermediul digului de pe malul stâng al Râului Negru, trecând prin localităţile covăsnene Băcel, Lunca Mărcuşului şi Chiciş, având punctul final la podul de pe DJ 112. Şi acest traseul poate avea o ramificaţie spre Prejmer, utilizând drumurile judeţene şi comunale. Lungimea traseului de diguri este de 25,2 km. 

* Traseul al patrulea îşi are punctul de plecare la podul peste pârâul Homorod-Ciucaş, pe malul stâng, ajunge în localitatea Satu Nou la podul situat pe DJ 112, continuă pe dig până la podul peste Homorod-Ciucaş situat pe DN 13, la Feldioara, după care urmează malul stâng al Oltului până la confluenţa cu pârâul Bârsa şi se încheie la podul de pe DN 13, la Hanul din Ardeal. Acest traseu poate avea ramificaţii spre comunele Dumbrăviţa şi Hălchiu realizate prin intermediul drumurilor judeţene şi comunale. Digurile incluse în traseu au o lungime însumată de 23,6 km. 

* Dacă primele patru trasee sunt situate în vecinătatea municipiului Braşov şi în localităţile din Zona Metropolitană, cel de-al cincilea traseu descris de directorul SGA Braşov este identificat în zona Rupea. Punctul de urcare pe dig se află la intersecţia drumului naţional 13 cu drumul judeţean 105 A. Traseul continuă pe malul stâng al pârâului Fişer până la confluenţa cu pârâul Cozd, apoi pe malul stâng al acestuia până la DJ 132, după care merge mai departe până la confluenţa cu pârâul Homorodul Mare, punctul final fiind la intersecţia cu DJ 132 Homorod - Mercheaşa. Ramificaţiile de traseu care s-ar putea realiza folosind drumurile judeţene şi comunale sunt spre localităţile Caţa şi Mercheaşa. Lungimea digurilor ajunge la 10 km. 

Digurile trebuie intabulate

Toate digurile incluse în traseele menţionate sunt construite din pământ compactat şi înierbat, având o înălţime medie şi o lăţime a coronamentului între 2 şi 4 metri. Pentru ca aceste construcţii de apărare împotriva inundaţiilor să poată fi utilizate pentru crearea unor piste de biciclete, sunt necesare lucrări de amenajare a coronamentului prin nivelare şi completare cu pământ în zonele cu denivelări pronunţate, precum şi a intersecţiilor cu podurile existente pe traseu. În zonele în care structura podurilor rutiere permite accesul bicicletelor pe sub acestea, sunt necesare amenajări de rampe de coborâre şi urcare pe diguri.   

„Acestea sunt câteva trasee pe care le-am identificat în primă fază, la solicitarea domnului vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Todorică Şerban. Desigur, ar putea fi vorba şi despre alte posibile trasee, însă este necesară deplasarea pe teren a reprezentanţilor CJ care, de comun acord cu specialiştii noştri, să identifice alte diguri pretabile pentru piste de ciclism şi să stabilească modalitatea în care s-ar putea realiza legătura acestora cu infrastructura rutieră. Diguri există şi în zona Făgăraşului, la acumulările de pe cursul Oltului, între Voila şi Viştea, dar acestea aparţin de Hidroelectrica şi nu ar putea fi utilizate pentru piste de ciclism”, a explicat directorul SGA Braşov. 

Mihai Uţă a precizat că în momentul de faţă digurile de pe cursurile de apă din judeţ nu sunt intabulate, fiind în proprietatea statului român, însă, în măsura în care administraţia judeţeană îşi manifestă intenţia fermă de demarare a amenajării pistelor de biciclete, SGA Braşov va începe de îndată procedurile privind intabularea digurilor cuprinse în proiect. 

Colaborare cu SGA și pentru Aeroport

La rândul său, vicepreşedintele CJ Todorică Şerban a spus că „trebuie găsită varianta optimă din punct de vedere juridic prin care să primim în administrare aceste diguri, astfel încât investiţiile de amenajare a pistelor, de montare a toaletelor publice şi creare a unor spaţii de odihnă, precum şi lucrările de întreţinere pe timp de vară şi iarnă a traseelor să poată fi realizate de către autoritatea judeţeană. În acest sens, pornind de la modelul de protocol încheiat de Administraţia Naţională Apele Române cu municipalităţile din Timişoara şi Oradea - acolo unde au fost implementate proiecte similare, trebuie conceput şi semnat un protocol între Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă Olt şi CJ Braşov pentru utilizarea digurilor şi a zonelor de protecţie aferente în vederea creării infrastructurii de ciclism”. În acest sens, va fi  organizată o întâlnire de lucru între reprezentanţii CJ Braşov, cei ai SGA Braşov şi conducerea ABA Olt. 

„Salut colaborarea deosebită pe care la nivelul Consiliului Judeţean Braşov o avem cu Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov. Specialiştii instituţiei au fost alături de noi în toate proiectele mari de infrastructură, venind cu soluţii pentru rezolvarea problemelor inerente apărute în implementarea acestora. Un exemplu elocvent este Aeroportul Internaţional Braşov, unde am lucrat împreună la soluționarea problemelor hidrotehnice de pe pârâul Bârsa şi la stabilirea modalităţii în care trebuie realizată devierea canalului Besălcin. Mă bucur că există toată deschiderea din partea conducerii SGA Braşov şi în privinţa proiectului de valorificare în scop recreaţional şi durabil a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor”, a menţionat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea.   

 


Loading...

loading...

Adaugă comentariu


ATENŢIE
Dacă te înregistrezi pe mytex.ro, comentariile tale vor fi publicate automat și chiar poți scrie propriile articole!
Sau folosește o adresă de mail validă pentru publicare automată după 3 comentarii aprobate.



 

Meteo

 
MyTex - Stiri Online Brasov

Poza zilei

 
Clinica New Medics

Citește ziarul

Radio TexFm


Comprest S.A.

Curs BNR

Vi, 09 Apr 2021
Euro   Euro   EUR   4.9212   Scădere
Dolarul american   Dolarul american   USD   4.1382   Scădere
Lira sterlină   Lira sterlină   GBP   5.6712   Scădere
Francul elveţian   Francul elveţian   CHF   4.4671   Creștere
Leul moldovenesc   Leul moldovenesc   MDL   0.2309   Creștere
Dolarul canadian   Dolarul canadian   CAD   3.2864   Scădere
Leva bulgărească   Leva bulgărească   BGN   2.5161   Scădere
Forinţi maghiari   Forinţi maghiari   HUF   137.3200   Creștere

Bitcoin Exchange

Agentii imobiliare Brasov

Anunturi Chirii Brasov

Coronavirus Preturi Nesimtite
Acesta este spatiul pentru reclama ta!

Consideraţi suficiente măsurile anunţate de Florin Cîţu privind relaxarea de Paşte?

Campanii Publicitare Outdoor
                   
Noutăți
 


Abonează-te la newsletter