myTex folosește cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Află mai multe.

X
 
 

BRAȘOV. Doar oficialitățile, veteranii de război și militarii au sărbătorit Ziua Drapelului (VIDEO)

  • Apreciez !Nu-mi place !-2
Poze
Video
  • Poze
  • Video
 
 
 
Lucrez...
 

Lucrez...

 
 
 
 
 

Steagul României a fost înălțat solemn ieri pe catargul din fața Primăriei Municipiului Brașov (în Piaţa Tricolorului), în cadrul unui ceremonial militar prilejuit de Ziua Drapelului Național al României - 26 iunie, organizat de Instituţia Prefectului în parteneriat cu Garnizoana Braşov. Oficialitățile locale și-au înclinat frunțile în fața simbolului suprem al unității și identității românești. Conform protocolului, fiecare oficial a sărutat drapelul naţional înainte de arborarea acestuia în sunetele Imnului Național Deșteaptă-te, române!
„Simbol identitar al națiunii, alături de imnul și de stema României, Drapelul Național semnifică independența, suveranitatea și unitatea țării, fiind expresia ființei noastre naționale.  Permiteți-mi să spun, însă, că semnificația sa este și mai profundă. Arborarea drapelului național este un moment cu mare încărcătură afectivă în orice împrejurare: ceremonii oficiale, competiții sportive, evenimente culturale sau artistice. Privind faldurile Tricolorului, orice român, în orice parte a lumii s-ar afla, simte emoția și mândria de a fi parte a neamului nostru.
Drapelul Național este o parte din fiecare suflet de român, adunând în jurul său, de peste 170 de ani, conștiința trează a națiunii, însuflețindu-ne în clipe de cumpănă și dând valoare momentelor de bucurie.
La mulți ani, Tricolor! La mulți ani, România!”, a transims prefectul Cătălin Văsii.

La final, garda militară a defilat, prezentând onorul.

La eveniment au mai fost prezenți vicepreședintele Consiliului Județean, Constantin Todorică Șerban, primarul municipiului Brașov, Allen Coliban, comandantul Garnizoanei Brașov, comandanți de mari unități și unități din Garnizoana Brașov aparțințând M.A.I., M.Ap.N., S.R.I., S.T.S., reprezentanți ai instituțiilor publice din municipiul Brașov, veterani de război, cadre militare în rezervă și în retragere și câțiva brașoveni.

Video aici.

Pe 26 iunie este marcată în România Ziua Drapelului Naţional, proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Din păcate, măsurile luate împotriva răspândirii coronavirusului au făcut ca autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului să nu mai organizeze obișnuitele parade și ceremonii militare specifice, chiar dacă el a fost însă arborat pe străzi.

Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 14/26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect.

Drapelul naţional este unul din cele trei simboluri naţionale ale României, parte a identităţii naţionale, alături de Stema naţională şi Imnul naţional. Drapelul României este tricolor: roşu vermillon, galben crom şi albastru cobalt, plasate vertical, albastrul fiind aşezat la lance, galben la mijloc şi roşu în exterior. Conform legii, drapelul României are formă dreptunghiulară, lăţimea lui fiind egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fâşiilor culorilor sunt egale.
Drapelul României se arborează în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional şi ca pavilion pentru navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Scurtă istorie

În îndelungata istorie a ţării, drapelul României nu a suferit transformări majore, cu excepţia proporţiilor şi a poziţiilor culorilor. Potrivit unor mărturii istorice, prima atestare a folosirii celor trei culori pe teritoriul actual al României datează de pe vremea împăratului bizantin Justinian, care a înfinţat în anul 535 d.H., două cetăţi dunărene, locuite de luptători descendenţi ai dacilor, care şi-au păstrat emblema stindard de luptă a strămoşilor, în culorile roşu, galben şi albastru. O altă prezenţă a celor trei culori datează din anul 1185, când fraţii valahi Petru, Asan şi Caloian, au condus o armată contra bizantinilor, ai cărei oşteni aveau pe suliţe flamuri cu reproducerea dragonului-lup al dacilor, plus cele trei culori. Albastrul, galbenul şi roşul se regăsesc mai târziu şi pe diplomele de înnobilare emise de Mihai Viteazul, apoi, în anul 1821, cele trei culori se regăseau pe drapelul de luptă al lui Tudor Vladimirescu. Tot de atunci moştenim semnificaţia celor trei culori: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor) şi Frăție (roșul sângelui). Când Revoluţia a fost înăbuşită, căpitanii lui Tudor au hotărât arderea steagului. Însă în anul 1882, steagul a fost găsit, recondiţionat şi adus la Bucureşti, capitala ţării, fiind depus, în urma unei ceremonii speciale, la Casa Armatei, Cercul Militar Central de astăzi. (î București) În anul 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite, afirmând că: „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”.
În anul 1867 este adoptat drapelul cu forma pe care o are şi astăzi, în timpul domniei lui Carol I. Astfel albastrul apare lângă lance, galben în mijloc, roşu în partea exterioară, culorile fiind aşezate pe verticală, în cele patru colţuri se aflau ghirlande din frunze de laur, cifrul domnitorului Carol I, iar în centru era aşezată stema ţării.
În 9 ianuarie 1948, comuniştii au interzis însemnele regatului şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii, cu elemente sovietice, fără nicio legătură cu tradiţia stemelor sau cu heraldica.
În timpul Revoluției de la Timișoara, încă din 17 decembrie 1989, stema Republicii Socialiste România a fost îndepărtată de pe drapele prin decupare, gest simbolic privit ca rupere de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu.
La sfârşitul anului Revoluţiei, Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale prevedea, la articolul 1, între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu”.

 


Loading...

loading...

Adaugă comentariu


ATENŢIE
Dacă te înregistrezi pe mytex.ro, comentariile tale vor fi publicate automat și chiar poți scrie propriile articole!
Sau folosește o adresă de mail validă pentru publicare automată după 3 comentarii aprobate.



 

Meteo

 
MyTex - Stiri Online Brasov

Poza zilei

 
FIN-ECO -Elimina deseurile responsabil!

Citește ziarul

Radio TexFm


Comprest S.A.

Curs BNR

Vi, 17 Sep 2021
Euro   Euro   EUR   4.9473   Scădere
Dolarul american   Dolarul american   USD   4.1999   Scădere
Lira sterlină   Lira sterlină   GBP   5.7880   Scădere
Francul elveţian   Francul elveţian   CHF   4.5309   Scădere
Leul moldovenesc   Leul moldovenesc   MDL   0.2382   Creștere
Dolarul canadian   Dolarul canadian   CAD   3.3177   Scădere
Leva bulgărească   Leva bulgărească   BGN   2.5295   Scădere
Forinţi maghiari   Forinţi maghiari   HUF   140.8500   Scădere
Anunturi MyTEX

Sunteţi de acord ca la anumite evenimente să se intre doar cu certificat verde?

Campanii Publicitare Outdoor

Cele mai citite

Cele mai comentate

                   
Noutăți
 


Abonează-te la newsletter