myTex folosește cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Află mai multe.

X
 
 

De Mărțișor încep Zilele Babelor. Nu uitați să vă alegeți una

  • Apreciez !Nu-mi place !0
Poze
Video
  • Poze
  • Video
 
 
 
Lucrez...
 

Lucrez...

 
 
 
 
 

Chiar şi în era digitală, Mărţişorul rămâne un simbol şi o sărbătoare tradiţională românească (nu exclusiv!) a primăverii, a prospeţimii, a bucuriei şi a victoriei binelui asupra răului. Mărţişorul, cu şnurul său alb-roşu împletit, având în capăt ciucuraşi, simbolizează renaşterea vieţii, reîntoarcerea la viaţă. Iar cercetători mai recenți au remarcat că este format din două şnururi împletite asemenea ADN-ului. Tradiţia Mărţişorului a fost inclusă în lista Patrimoniului imaterial al UNESCO, prin decizia Comitetului pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, de la începutul lunii decembrie 2017.

Mărţişorul era un obiect ritual, care a devenit în vremurile noastre obiect de podoabă purtat la gât sau în piept, golit de semnificaţia iniţială. În vechime, mărţişorul era făcut din două fire colorate (alb şi negru, iniţial, apoi alb şi roşu) şi răsucite, simbolizând iarna şi vara, de care se agăţa o monedă de aur, argint sau alt metal. După unele informaţii etnografice, în vechime, şnurul se împletea din lână albă şi neagră, fără să mai fie înnobilat cu monede sau, mai recent, cu obiecte artizanale. El reprezenta „funia anului” care împletea zilele celor două anotimpuri. Obiceiul originar era ca părinţii să lege mărţişorul la mâna copiilor, în zorii zilei de 1 martie, pentru a-i ocroti şi a le aduce sănătatea, belşugul, frumuseţea, fără a fi privilegiul exclusiv al fetelor şi femeilor. Durata purtării mărţişorului varia în funcţie de zona etnografică: până la Măcinici (9 martie), Armindeni (1 mai), Florii sau până la înfloritul pomilor fructiferi, a viţei de vie, a măceşilor, a trandafirilor, existând obiceiul ca şnurul de mărţişor să fie agăţat în crengile acestora.
Specialiştii în etnografie şi etnologie românească susţin că numele oficial al lunii martie a dus, în ultimele decenii, la generalizarea denumirii sărbătorii care cade la 1 Martie drept Mărţişor, în defavoarea altor denumiri mai vechi, cum ar fi Dochia sau chiar Dragobete. Mărţişorul, însă, prin modul de confecţionare, ţine sigur de tradiţia Babei Dochia. Toate tradiţiile despre acest personaj întăresc ideea că românii au avut un an structurat pe eterna opoziţie a contrariilor: lumină-întuneric, vară-iarnă, cald-frig, fertilitate-sterilitate, viaţă-moarte. În legendele Dochiei sunt amintite, aproape fără excepţie, vara şi iarna, reprezentate în mărţişor prin cele culoarea celor două şnururi.   

*Legendele Babei Dochia

Tot la 1 martie încep zilele Babelor cu ziua Dochiei, când biserica creştină o sărbătoreşte pe muceniţa Eudochia (Evdochia) care, în greceşte, înseamnă „binevoitoarea". Eudochia, originară din Heliopolis, şi-a petrecut tinereţea în desfrâu. A fost botezată creştineşte de episcopul Teodot, s-a pocăit, iar pentru unele minuni şi faptul că şi-a împărţit averea la săraci a fost trecută printre sfinţi. Dochia carpatică nu este însă un personaj creştin, ci unul păgân, care a preluat de la Eudochia numai numele şi data de sărbătorire, 1 martie. La noi nu i se spunea sfânta sau muceniţă, ci pur şi simplu Dochia, o babă cloanţă, urâtă, rea, care îşi punea nora la mari încercări, are un limbaj licenţios. Considerând probabil, că ocupă un loc nemeritat în calendarul tradiţional, poporul i-a pus în spate nu numai 9 sau 12 cojoace, ci şi zilele friguroase de la începutul lunii martie, ca şi necazurile oamenilor pentru prelungirea iernii. Legendele Dochiei sunt specifice unui sat românesc cu economie pastorală. Nelipsitele tensiuni şi conflicte care domină relaţia noră-soacră în folclorul românesc sunt revalorizate cu ingeniozitate pentru redarea opoziţiei timp vechi-timp nou. Conform legendelor, la sfârşitul lunii februarie, Baba Dochia îşi trimite nora la pădure să culeagă fragi. Tânăra nevastă primeşte ajutor de la un moş care o sfătuieşte să meargă într-o vâlcea apropiată să culeagă fragi copţi,şi, când ajunge acasă, să-i ceară Dochiei brânză de capră. Văzând fragii copţi, Dochia crede că a venit vara şi poate deci să urce cu oile (caprele) la munte. Îmbracă totuşi 9 cojoace, în unele variante 12, şi porneşte la drum. Dar, cum pleacă de acasă, începe o ploaie care nu încetează 9 zile şi 9 nopţi. Îngreunându-i-se cojoacele în spate, Dochia se dezbracă unul câte unul, până rămâne în cămaşă. În alte legende, Dochia dezbracă cojoacele din cauza unei călduri toride. Lăsându-se un ger puternic, baba şi caprele îngheaţă şi se transformă în stană de piatră.
Alte variante spun că Dochia îşi trimite nora la râu să spele lâna: lâna albă s-o facă neagră, iar lâna neagră s-o facă albă. Nevasta trece proba, practic imposibil de realizat, cu ajutorul unui moş. Ca să se convingă că a venit într-adevăr primăvara, Dochia o trimite în pădure ca să-i aducă fragi copţi. Indiferent de variantă, Dochia moare îngheţată lângă oile sau caprele sale, iar trupurile lor, transformate în stane de piatră, s-ar vedea în diferite locuri din Carpaţii Orientali şi Meridionali: Ceahlău, Vama Buzăului, Caraiman, Izvorul Râului Doamnei, Semenic.

Cum se alege baba?

Din moși-strămoși, păstrăm obiceiul să ne alegem o Babă, de la 1 până la 9 martielnpentru a afla cum ne va merge în acel an (în vechime, anul începea pe 1 martie). Se spune că, aşa cum va fi vremea în ziua babei tale, aşa îţi va merge de-a lungul anului. Dacă în ziua pe care ți-ai ales-o va fi cald și soare, se spune că vei avea parte de un an bun și bogat, iar toate lucrurile o să-ți meargă bine. În schimb, dacă va fi înnorat sau va plouă, se spune că asupra ta se vor abate toate supărările și chiar câteva boli. Totodată, dacă vântul începe să bată din senin, se spune că nu-i chip de împăcare în momentul în care te cerți cu cineva. Cu toate acestea, dacă în ziua aleasă de noi va ninge, semnele arată că anul va fi unul bogat, cu multe realizări. Cum se alege baba? Circulă în popor două variante. Prima dintre ele şi cea mai simplă este alegerea după bunul plac a unei zile, cu menţiunea că această alegere trebuie să fie făcută înainte de intervalul 1-9 martie. O altă variantă este alegerea babei în funcţie de ziua de naştere. De exemplu, o persoană născută între 1 şi 9 (valabil pentru orice lună), va avea baba conform cu ziua respectivă. În caz că data naşterii este formată din două cifre, se face adunarea până rămâne doar o cifră.

 

 

 


Loading...

loading...

Adaugă comentariu


ATENŢIE
Dacă te înregistrezi pe mytex.ro, comentariile tale vor fi publicate automat și chiar poți scrie propriile articole!
Sau folosește o adresă de mail validă pentru publicare automată după 3 comentarii aprobate.



 

Meteo

 

Poza zilei

 
PERSPECTIVE PERSONALMANAGEMENT

Citește ziarul

Radio TexFm


Comprest S.A.

Curs BNR

Mie, 10 Aug 2022
Euro   Euro   EUR   4.9132   Creștere
Dolarul american   Dolarul american   USD   4.8027   Creștere
Lira sterlină   Lira sterlină   GBP   5.8083   Scădere
Francul elveţian   Francul elveţian   CHF   5.0576   Creștere
Leul moldovenesc   Leul moldovenesc   MDL   0.2490   Scădere
Dolarul canadian   Dolarul canadian   CAD   3.7310   Creștere
Leva bulgărească   Leva bulgărească   BGN   2.5121   Creștere
Forinţi maghiari   Forinţi maghiari   HUF   123.1500   Scădere
Anunturi MyTEX

Credeţi că USR va decide excluderea din partid a lui Coliban, aşa cum a cerut PSD?

Cele mai citite

                   
Noutăți
 


Abonează-te la newsletter